La mijlocul săptămânii viitoare, pe 22 septembrie, o misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) va sosi la Chişinău pentru a începe discuţiile privind un nou program pentru Republica Moldova.
Miza este foarte mare. Bugetul de stat a fost trecut în regim de austeritate. Cheltuielile se reduc, în fond, la plăţile curente. Banca Mondială a îngheţat un suport bugetar de 45 milioane de dolari SUA. Aceasta nu poate oferi un suport atât de mare bugetului ţării fără acţiuni decisive în vederea soluţionării problemelor din sectorul bancar al Moldovei şi un acord cu FMI, declarau oficiali ai instituţiei financiare internaţionale.
Şi Uniunea Europeană prevăzuse pentru acest an o finanţare de 40,7 milioane de euro pentru Moldova. Banii urmau să fie alocaţi sub formă de sprijin financiar în mai multe domenii, inclusiv pentru reformarea justiţiei. Aprobarea unui program cu FMI „ar restabili încrederea în stabilitatea macro-financiară a Republicii Moldova şi ar deschide calea pentru reluarea plăţilor de sprijin bugetar sub asistenţa UE”, a declarat Ambasadorul UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola.
Încheierea unui program de colaborare cu FMI, „are o importanţă majoră pentru asigurarea durabilităţii bugetului, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu”, recunoaşte Ministerul Finanţelor. Lipsa unui program ar putea periclita obţinerea suportului bugetar extern, suma căruia, în proiectul bugetului de stat, este de aproape 2238,1 milioane de lei.
Contextul politic, dar mai ales cel economic, intern şi extern, este extrem de complicat pentru a ne permite un eşec în negocierile cu FMI.
O misiune a FMI urma să vină la Chişinău la jumătatea lunii iunie, dar vizita a fost anulată din cauza demisiei fostului premier, Chiril Gaburici.
Imediat ce a primit votul de încredere al Parlamentului, prim-ministrul Valeriu Streleţ a anunţat că a transmis o scrisoare Fondului, prin care solicită trimiterea de urgenţă a unei misiuni la Chişinău. Asta s-a vrut la Chişinău. Însă FMI, care are agenda proprie, va trimite grupul de experţi peste 50 de zile de la învestirea noului Guvern.
„La sfârşitul lunii octombrie ar trebui să avem un acord-cadru parafat şi semnat care să meargă la aprobare către consiliul executiv al FMI. Noi sperăm să reuşim, acesta este obiectivul nostru. Noi anticipăm anumite solicitări care pot veni din partea Fondului Monetar Internaţional, de aceea am elaborat şi un proiect de Memorandum, reieşind din solicitările anterioare, dar situaţia evoluează foarte rapid, s-ar putea să fie cerinţe suplimentare. Suntem gata pentru negocieri şi suntem determinaţi să mergem la toate compromisurile necesare”, a declarat recent premierul. „Pentru noi contează însuşi acordul-cadru care va stabili şi o limită de finanţare stand by, dar şi va debloca suportul de la ceilalţi parteneri de dezvoltare”, a mai spus Streleţ.
Discuţiile cu misiunea FMI vor fi mai dificile ca niciodată. Există mai multe motive să credem că nu va fi deloc uşor la masa negocierilor:
1. Programul de cooperare cu FMI a fost întrerupt în 2013, Republica Moldova ratând ultima tranşă, în mărime de 70 de milioane de dolari, din creditul de 570 de milioane de dolari convenit cu FMI în 2010.
Lipsa de transparenţă în sectorul bancar s-a aflat printre cauzele care au dus la suspendarea programului de colaborare cu Fondul Monetar Internaţional. FMI a cerut de mai multe ori autorităţilor de la Chişinău să ia măsuri eficiente, astfel încât „proprietarii de fapt” ai băncilor moldovene sa fie cunoscuţi publicului şi să nu-şi ascundă participarea în spatele unor firme de paravan. Misiunea FMI din noiembrie 2012 încuraja autorităţile „să nu tărăgăneze acţiunile legate de sporirea transparenţei sistemului bancar. Adoptarea modificărilor legislative în vederea asigurării transparenţei depline şi dezvăluirii proprietarilor finali ai băncilor este imperativă”. S-a schimbat situaţia cardinal în anii ce au urmat? Prea puţin sau chiar deloc.
2. Lichidarea celor trei bănci (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank) va fi pe agenda discuţiilor. Autorităţile deja s-au consolat cu gândul că acestea vor fi lichidate. Ce facem cu creditele de 15 miliarde de lei acordate celor trei bănci? Aceste miliarde vor fi transformate în datorie de stat. Ce urmează? Fondul va cere un plan clar în acest sens.
3. Un alt subiect care va fi abordat este suspendarea tarifelor la energia electrică şi gaze. Care au fost raţionamentele, ce urmează şi pe cât de independentă este autoritatea pentru reglementare în energetică? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care se va aştepta un răspuns clar şi argumentat.
4. Pătimitul pachet agricol, multaşteptat de producătorii agricoli, va fi pus şi el în discuţii, în special impozitul unic, despre care se discută.
În noiembrie 2012, când vechiul program intra pe linie moartă, reprezentantul permanent de atunci al FMI în Moldova, Tokhir Mirzoev, atrăgea atenţia că proiectele legislative adoptate pentru majorarea pensiilor şi salariilor, impunerea unui impozit unic în agricultură, regimul TVA şi altele anulează toate rezultatele atinse în ultimii ani, disciplina la care s-a ajuns şi nu sunt logice din punct de vedere a responsabilităţii financiare.
Sunt doar câteva dintre subiectele care, probabil, dar mai curând la sigur, vor fi abordate de experţii Fondului cu autorităţile. S-ar putea să fie cerinţe suplimentare, spune chiar prim-ministrul Valeriu Streleţ.
S-a declarat că, din cauza protestelor, misiunea şi-ar putea amâna vizita. Este adevărat, însă doar dacă acestea vor degenera în ciocniri violente.
Cum însă lucrurile evoluează paşnic, grupul de experţi ai Fondului vor fi la Chişinău pe 22 septembrie. O vizită a FMI poate fi amânată doar în două cazuri: 1. Dacă este demis în ajun guvernatorul Băncii Naţionale şi 2. Dacă este demis şeful cabinetului de miniştri. În aceste cazuri misiunea nu are cu cine discuta. Sau, acestea sunt figurile-cheie în relaţia cu Fondul.
Este o chestiune cardinală pentru noi în situaţia de austeritate financiară. Acordul, însă, ar putea fi semnat mai târziu decât se aşteaptă Guvernul. Şi asta pentru că există nişte proceduri birocratice şi în instituţiile financiare internaţionale. După ce se ajunge la o înţelegere privind semnarea unui program, ţara respectivă trebuie să îndeplinească nişte precondiţii. Experţii scriu raportul, îl prezintă comitetului executiv, care se convoacă după un grafic anume. Experţii care cunosc din interior „viaţa” FMI, spun că ar fi vorba de două luni. Misiunea îşi va încheia vizita la Chişinău în a doua săptămână a lunii octombrie.
Vlad Bercu
