Accidentele uşoare vor putea fi soluţionate prin constat amiabil

Conducătorii auto care vor fi implicaţi în accidente rutiere minore, fără victime şi daune serioase, vor putea să încheie o înţelegere amiabilă, evitând astfel amenda contravenţională şi punctele de penalizare. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Interne şi se află în discuţii cu companiile de asigurări.

Odată cu utilizarea constatării amiabile, nu va mai fi necesară prezenţa poliţiei rutiere la faţa locului pentru constatarea accidentului şi, respectiv, şoferii care vor recurge la constatul amiabil nu vor fi penalizaţi cu amenzi rutiere. În schimb, conducătorii auto vinovaţi de accidentul produs vor fi penalizaţi de asigurători în baza sistemului bonus-malus prin majorarea primei de asigurare pentru anul următor.

Svetlana Lupaşcu, director al Direcţiei generale supraveghere asigurări în cadrul Comisiei Naţio­nale a Pieţei Financiare (CNPF), a menţionat că iniţiativa Ministerului Afacerilor Interne (MAI) are scopul de a facilita procesul de soluţionare a accidentelor rutiere, de a fluidiza traficul şi de a reduce cheltuielile pentru deplasarea echipajelor poliţiei rutiere la locul accidentului. Conform proiectului, constatul amiabil se va aplica în cazul unui impact între două autovehicule, când ambii conducători auto deţin poliţe de asigurare şi au fost produse doar pagube materiale.

Cu scopul de a evita frauda în asigurări, s-a decis stabilirea unei sume maxime limite pentru cazurile de constat amiabil. Iniţial, conceptul MAI prevedea că, în cazul producerii unui accident rutier, ambii participanţi la accident completează formularul de constat amiabil, fiecare merge la asigurătorul său, iar comisarii de avarie de la fiecare asigurător stabilesc cine se face vinovat de accident şi decid asigurătorul care va plăti despăgubirea persoanei păgubite.

După mai multe discuţii cu reprezentanţii MAI, a fost luată decizia de a schimba puţin conceptul legii, astfel încât însăşi persoanele implicate în accident să recunoască cine este vinovatul sau să recunoască vinovăţia. Astfel, ambele părţi completează formularul de constatare amiabilă şi întreaga procedură este desfăşurată de un singur asigurător, cel al persoanei vinovate. În cazul în care asigurătorul persoanei vinovate nu este de acord cu acest constat amia­bil, oricum urmează să plătească despăgubirea de asigurare persoanei pretinse păgubite. Ulterior, compania clarifică toate circumstanţele producerii accidentului şi în cazul în care constată că asiguratul său nu este vinovat, eventual şi prin adresarea în instanţa de judecată, îşi recuperează banii achitaţi păgubitului, iar procedura este reluată de către asigurătorul căruia îi survine răspunderea pentru pagubele produse de către asiguratul său, a precizat şefa Direcţiei generale supraveghere asigurări din cadrul CNPF.

Un argument forte pentru punerea în aplicare a mecanismului propus este că „suma de despăgubire nu este atât de mare şi nu va fi nici în interesul asigurătorilor şi nici a persoanelor implicate în accident să meargă la diferite scheme sau escrocherii. Suma prejudiciului urmează să fie stabilită printr-un act normativ al CNPF. Deocamdată, se conturează ideea ca limita maximă de răspundere să constituie cuantumul daunei medii pentru asigurările de răspundere civilă auto, ceea ce reprezintă circa 15 mii lei, însă mărimea acesteia urmează a fi discutată, şi, potrivit proiectului, aprobată prin actul normativ al autorităţii de supraveghere”, a adăugat Svetlana Lupaşcu.

Totodată, conform modificărilor legislative, procedura constatului amiabil va fi una opţională. Astfel, în cazul în care părţile implicate în accident nu au ajuns la un acord comun cu privire la cine se face vinovat de accident, este chemată poliţia rutieră pentru soluţionarea circumstanţelor accidentului. În situaţia în care părţile acceptă să recurgă la constatul amiabil, iar ulterior, în cadrul instrumentării dosarului de daune, se constată că suma daunei este mai mare, suma maximă a indemnizaţiei de despăgubire achitată de compania de asigurări nu va depăşi valoarea dau­nei stabilite prin actul normativ de către CNPF.

Potrivit sursei citate, asigurările auto deţin în continuare cea mai mare pondere în portofoliile companiilor moldoveneşti de asigurare, având o cotă de circa 70%. În anul 2016, numărul poliţelor de asigurare a descrescut comparativ cu anul 2015.

Anterior, reprezentanţii CNPF au menţionat că se atestă o situaţie stranie în condiţiile în care numărul de autovehicule înregistrate în 2016 s-a majorat cu circa 30 de mii, dintre care circa 4200 de unităţi de transport noi au fost vândute pentru R. Moldova. Este ciudat şi indicatorul ce se referă la numărul de autovehicule supuse inspecţiilor tehnice, care atestă un număr de până la 500 mii de autovehicule. Acest fapt denotă că R. Moldova dispune de un parc de automobile învechit şi o mare parte din autovehiculele incluse în Registrul de stat nu sunt utilizate pe drumurile publice.

În total, în 2016 la evidenţă în R. Moldova erau 902 mii de autovehicule. În aceeaşi perioadă au fost înregistrate peste 23 mii de accidente, fiind depuse doar aproape 12 mii de cereri de despăgubire, ceea ce confirmă că doar jumătate din persoanele păgubite apelează la companiile de asigurări, susţin aceleaşi surse.

Şi mai trist este că din cele peste 4 mii de cazuri soldate cu leziuni corporale şi decese în urma accidentelor rutiere înregistrate în anul 2016, au fost depuse doar 75 de cereri de despăgubire la companiile de asigurări.

Proiectul de lege urmează să fie aprobat de Guvern şi remis Parlamentului spre adoptare.

Lilia Alcază

Numarul ziarului: 
Nr.04 (728) din 31 ianuarie 2018