600 de gospodării casnice vor beneficia de o rambursare în valoare de 30% din cost pentru cazanele ce funcţionează pe bază de biomasă. Acţiunea face parte din Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, finanţat de Uniunea Europeană, co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. În acest context, Agenţia pentru Eficienţă Energetică (AEE) a lansat public Programul de acordare în condiţii avantajoase a cazanelor pe bază de biomasă pentru gospodăriile casnice.
Astfel, primii 600 de proprietari ai gospodăriilor casnice din localităţile rurale şi centrele raionale care vor depune cerere de subvenţionare la AEE, vor beneficia de o rambursare a costului cazanului de 30%, până la 1000 euro maxim. Adică, dacă preţul cazanului este de 1500 euro, beneficiarului i se vor rambursa 500 de euro. Dacă preţul cazanului este de 3000 de euro şi mai mult, suma rambursată va fi de 1000 de euro.
Deocamdată, au fost selectaţi 7 furnizori de cazane, dar, programul este extins şi numărul acestora poate creşte. În prezent, cazanele pe bază de biomasă sunt importate din Cehia, Lituania, Germania.
Patru dintre furnizori activează în municipiul Chişinău, ceilalţi trei în localităţile Ştefan-Vodă (satul Feşteliţa), Ialoveni (Mileştii Mici şi satul Sociteni). Costul acestora variază de la o mie de euro până la 10 mii de euro.
La prima etapă, beneficiarii vor achita integral costul cazanului şi al sistemului de instalare, după care vor depune o cerere de rambursare la AEE, iar dacă îndeplinesc toate cerinţele înaintate de Agenţie vor beneficia de rambursare. O condiţie importantă este ca beneficiarul să fie proprietarul acelei gospodării casnice unde a fost instalat cazanul şi să poată demonstra acest fapt cu actele necesare, a explicat Nicolae Zaharia, expert în cadrul proiectului.
„Nu recomandăm utilizatorilor de cazane pe bază de biomasă să instaleze singuri cazanele. Acest proces trebuie realizat şi supravegheat de experţi”, a subliniat Zaharia.
Potrivit expertului, investiţiile în cazane pot fi recuperate în 5-7 ani, o tonă de pelete costând 2000-2500 lei. Pe zi, sunt necesare aproximativ 16 kg de pelete şi bricheţi pentru a încălzi casa, în funcţie de suprafaţa acesteia.
Unul din avantajele cazanelor este evitarea riscului de auto-încălzire, cum se întâmplă în cazul sobelor de exemplu, astfel evitându-se incendiile generate de sistemul automatizat de reglare a temperaturii.
Pe lângă preţul redus al combustibilului solid (biomasa), acesta nu poluează atmosfera.
Biomasa este disponibilă pentru utilizare practic peste tot în lume. Costul accesibil şi caracterul său neutru vis-a-vis de emisiile de gaze cu efect de seră fac biomasa o resursă energetică promiţătoare în multe state ale lumii. Din cele 14% – contribuţie a surselor regenerabile în consumul global de energie, biomasei îi revine circa 11%. Aproximativ 1/3 din acest efort se datorează ţărilor în curs de dezvoltare unde lemnele de foc sunt folosite pentru încălzire şi gătit.
În ţările industrializate, ponderea biomasei în consumul energetic bruto constituie puţin peste 3% şi ea în principal este folosită la producerea energiei termice şi electrice la unităţile industriale sau companiile de servicii energetice.
Biomasa include o gamă largă de materiale cum ar fi lemnul, plantele agricole şi tehnice cultivate pentru a fi utilizate ca sursă de energie, reziduuri agricole şi forestiere precum şi deşeurile din industria forestieră şi agricolă, dar şi cele din gospodarii şi ferme – colective şi individuale.
Andrei Gîrlea, directorul unei gospodării ţărăneşti din Rezina spune că în această iarnă, după instalarea cazanului pe bază de biomasă a economisit 40 mii de lei pentru încălzirea oficiului şi nu a mai plătit amendă de 18 mii lei pentru poluarea atmosferei în urma prelucrării culturilor oleaginoase din care extrage uleiuri volatile de levănţică, coriandru etc. „Eu nu sunt nevoit să cumpăr combustibilul necesar pentru cazan pentru că am sursele direct de pe câmpul prelucrat de noi. Avem multe rămăşiţe vegetale pe care le folosim”, a argumentat Andrei Gîrlea.
Şi Iurie Badii, din Sângera, utilizează cazanul pe bază de biomasă pentru a încălzi casa de 125 m.p. „Mă costă de 3 ori mai ieftin decât încălzirea pe gaz, iar la 20 km de casă există un producător de peleţi de unde mă aprovizionez”, a precizat utilizatorul.
Prezent la eveniment, Dirk Schuebel, şeful delegaţiei UE în RM a salutat modul în care se desfăşoară proiectul. „De multe ori suntem întrebaţi unde se duc banii oferiţi de UE. Acest program este un exemplu de succes care explică în ce mod sunt cheltuiţi banii europeni. Sperăm că în cadrul proiectului va fi dezvoltată piaţa de furnizori de biomasă, iar autorităţile vor reuşi să implementeze cu succes planul Strategiei Eficienţei Energetice 2020. Avem intenţia de a extinde programul pentru a acoperi întreg teritoriul ţării”, a explicat Excelenţa Sa.
„Dacă până în prezent, programul era destinat instituţiilor publice, acum ne orientăm spre gospodăriile casnice care sunt încurajate să treacă la încălzirea pe bază de biomasă. Avem încredere că va fi un imbold pentru dezvoltarea industriei R. Moldova şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi, desigur, reducerea emisiilor în urma arderii combustibilului”, a explicat Narine Sahakyan, reprezentant permanent adjunct al PNUD Moldova.
Valoarea totală a programului este de 1,1 milioane de euro. Banii sunt acordaţi de Uniunea Europeană, prin intermediul Proiectului Energie şi Biomasă, finanţat de UE şi cofinanţat, implementat de PNUD Moldova.
Verificarea capacităţii de asamblare a cazanelor pe bază de biomasă prezentate de antreprenorii locali este prerogativa Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi a Proiectului Energie şi Biomasă în Republica Moldova.
Potrivit unui studiu realizat în cadrul acestui Proiect, suprafaţa medie a unui teren arabil propriu pe gospodărie este 1,56 ari. Cultura cel mai frecvent cultivată este porumbul. Până la 46% din gospodării nu utilizează deşeurile agricole. Cel mai mare impediment de implementare a proiectului îl constituie informarea slabă a populaţiei privind beneficiile utilizării cazanelor pe bază de biomasă.
În urma analizei şi calculelor detaliate efectuate pe baza sondajului opiniei publice, a fost identificată o serie de caracteristici ale sistemelor de încălzire care ar fi atractive pentru clientul final şi rentabile. Aceste caracteristici sunt: randamentul sistemelor de încălzire de 88-93%; investiţia în sistemul de încălzire este fezabilă în cazul în care aria încălzită nu este mai mică de 75 m²; tipul combustibilului din biomasă: peleţi sau brichete; tipul sistemelor de încălzire: cazan sau sobă.
Anual, gospodăriile rurale generează în medie 3 tone de biomasă neutilizată, care poate fi folosită în calitate de material combustibil pentru sistemele de încălzire. Această cifră a fost obţinută în urma calculelor efectuate în baza datelor din sondajul opiniei publice şi include biomasa care nu este utilizată în activităţile obişnuite ale gospodăriilor (în calitate de hrană pentru animale, material combustibil pentru gătit şi încălzirea apei la plită/cotlon etc.). Astfel, proprietarul gospodăriei va fi pus în faţa unei alegeri: fie să încălzească casa cu un sistem de încălzire tradiţional, procurând combustibil tradiţional (cărbune, lemne), fie să utilizeze un sistem de încălzire pe bază de biomasă, care este mai eficient şi pentru care va utiliza combustibil din biomasă, o parte din care va fi produs la un preţ mai mic din biomasa generată în gospodăria sa (3 t. de biomasă pe an).
Printre avantajele soluţiilor de încălzire prezentate trebuie menţionate următoarele: preţul competitiv al combustibilului (atât preţul pentru un GJ, cât şi preţul pentru serviciile de brichetare/peletizare); eficienţa mai înaltă a soluţiilor de încălzire; posibilitatea de a regla încălzirea; economii semnificative la costurile pentru încălzire; posibilitatea de a încălzi apă; manevrarea este mai simplă în comparaţie cu soluţiile pe bază de cărbune şi lemne; impact neutru asupra mediului; simplitatea stocării combustibilului; perioadă scurtă de recuperare a investiţiilor. Cazanele pe bază de biomasă generează o economie de până la 50% faţă de metoda tradiţională de încălzire. Peleţii şi bricheţii sunt tipuri de combustibil solid obţinut prin presarea reziduurilor din lemn, floarea soarelui, porumb, paie, din industria prelucrării lemnului sau agricultură. Acest combustibil a început deja să fie produs şi comercializat în Republica Moldova.
Cristina MIRON
