Au avut un vis, o idee, dar nu întotdeauna dispuneau de resurse financiare pentru ca visul să devină realitate. Fie că au împrumutat, fie că au apelat la proiecte sau granturi naţionale şi din afara ţării, fie că au muncit ani buni peste hotare, cu greu, dar şi cu insistenţă, au reuşit să-şi vadă visul împlinit. Însă, odată pusă afacerea pe roate, nu înseamnă că greutăţile au luat sfârşit.
În Uniunea Europeană, Întreprinderile Mici şi Mijlocii sunt considerate motorul economiei. În R. Modlova, IMM deţin 98% din economie. Cum se descurcă şi cum rezistă întreprinzătorii din R. Moldova? Am vorbit cu mai mulţi antreprenori, invitaţi şi premiaţi în cadrul Conferinţei Internaţionale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii “Competenţe, Competitivitate, Creştere”. Evenimentul a avut loc în contextul Săptămânii IMM-urilor, ce se aliniază la iniţiativa europeană de a marca în perioada 25-30 noiembrie 2013 Săptămâna Europeană a IMM-urilor. Campania la nivelul Uniunii Europene se desfăşoară sub genericul “Încurajarea unei Europe a întreprinderilor”, evenimente similare derulându-se în peste 37 de ţări.
Prezent la eveniment, premierul Iurie Leancă a explicat că statul trebuie să-şi reducă rolul pe care îl joacă în economie şi să lase sectorul privat să se dezvolte. “Un stat aflat în tranziţie nu este nici cel mai bun proprietar, nici cel mai bun manager. Obiectivul nostru este să adoptăm reguli mai clare şi mai simple”, a menţionat premierul, precizând că Guvernul a aprobat Foaia de parcurs în vederea eliminării constrângerilor în calea mediului de afaceri.
Ştefan Ocară, antreprenor din Mărinici, Nisporeni, de câţiva ani îngrijeşte şi cultivă o plantaţie de agriş împreună cu familia. Ca să poată porni afacerea, a beneficiat şi de Programul PARE 1+1. Deşi se confruntă cu multe dificultăţi, nu renunţă la afacere, dar se gândesc să se orienteze spre alte culturi, aşa cum pe piaţa din R. Moldova au apărut mai mulţi producători de agriş. “Din păcate, ne descurcăm cam greu, dar continuăm să mergem înainte. Am venit la seminar să vedem care mai sunt noutăţile. Deşi am o vârstă mai înaintată, vreau să las ceva copiilor, nepoţilor. Problema principală este birocraţia, se cer multe acte de prisos şi am vrea ca autorităţile să ne ofere un pic de încredere. Am mai vrea şi taxe mai mici şi mai multe oportunităţi de dezvoltare. Primăvara trecută am fost în România, am vizitat mai multe companii agricole. Ei sunt mult mai departe decât noi, sub mai multe aspecte. Noi avem nevoie de mult timp să-i ajungem din urmă. Am văzut lucruri foarte diferite în agricultura din Europa”, a explicat Ştefan Ocară.
Şi Svetlana Stîş, o întreprinzătoare din Ştefan-Vodă, care confecţionează haine, susţine că taxele împovărătoare constituie una din cele mai stringente probleme şi ar avea nevoie de mai multă susţinere din partea statului.
Şirul lacunelor a fost completat şi de Eleonora Graur, preşedinta Consiliului Raional Rezina. În Rezina activează un incubator de afaceri care oferă spaţiu pentru 8000 de agenţi economici, ce oferă diverse servicii, de la confecţionarea geamurilor şi a mobilei, la servicii de internet, contabilitate sau confecţionare a îmbrăcămintei. Eleonora Graur a accentuat lipsa infrastructurii necesare dezvoltării economice, modificarea frecventă a legislaţiei, lipsa forţei calificate de muncă, rata înaltă a dobânzii la credite, accesul scăzut la investiţii străine etc.
Ute Sonnen, coordonatoarea Programului SES (Serviciul Experţilor Seniori) din Germania, are numai cuvinte de laudă pentru antreprenorii noştri. “Au idei bune, nu se lasă bătuţi şi îşi continuă drumul. Astfel că apar tot mai multe întreprinderi cu produse bune pe piaţă. Experţii noştri vin cu sfaturi şi soluţii individuale pentru cei care beneficiază de proiectul nostru. IMM sunt foarte importante pentru economia unei ţări. În Germania aceasta este foarte vizibil”, a precizat Ute Sonnen.
“Putem spune cu siguranţă că sectorul IMM din RM, asemenea sectorului IMM din toată Europa, este motorul de dezvoltare al economiei, contribuind esenţial la dezvoltarea economică, creând oportunităţi de angajare. Avem de lucru pentru dezvoltarea acestui sector, care, cu regret, în ultimii 5 ani este în stagnare, ceea ce înseamnă că numărul de angajaţi nu creşte. Sectorul IMM creează peste 60% din locurile de muncă. Avem de muncit foarte mult la cifra de afaceri, la venitul companiilor. IMM ocupă o pondere de 98% din economie, dar la capitolul cifra de afaceri avem doar 30%. Ceea ce înseamnă că microîntreprinderile sunt cele mai frecvente. De aceea, avem nevoie de programe de suport, de ghidare, asistenţă şi instruire pentru companiile mici. Companiile sunt conştiente că pentru o creştere au nevoie de echipamente şi utilaje moderne, dar acestea costă şi revenim la acelaşi punct sensibil – accesul la finanţare”, a explicat Iulia Iabanji, directoarea Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM).
La rândul său, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, consideră că piaţa internă mică a R. Moldova este o problemă pentru competitivitatea economică, problemă ce se va rezolva odată cu parafarea şi semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, amintind din nou de importanţa Foii de parcurs a competitivităţii.
Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii în Republica Moldova, elaborată de Ministerul Economiei, a fost aprobată la 27 noiembrie de către Executiv. Documentul reprezintă un răspuns la realităţile condiţionate de ZLSAC pentru mediul de afaceri, aşa încât instituirea acesteia să producă un impact pozitiv asupra performanţelor economice ale ţării, dar şi asupra societăţii în ansamblu.
Potrivit lui Valeriu Lazăr, Foaia de parcurs este o strategie de conformare la realităţile de după intrarea în vigoare a Acordului de creare a Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană, acord care va determina mai multe transformări de natură economică. Totodată, ministrul Economiei a precizat că acest document nu vine să substituie documentele de politici existente, ci să prioritizeze acţiunile ce urmează a fi întreprinse pentru creşterea competitivităţii economiei Republicii Moldova, o prioritate pentru valorificarea pe deplin a oportunităţilor odată cu crearea ZLSAC.
Printre constrângerile şi problemele identificate în Foaia de parcurs se numără deficitul de investiţii generat de eficienţa joasă a instituţiilor şi costurile determinate de calitatea serviciilor publice acordate agenţilor economici, de cadrul legal şi de reglementare, disponibilitatea şi competenţele forţei de muncă etc. De asemenea, documentul pune accentul pe intervenţii de politici care pot îmbunătăţi situaţia pe termen scurt şi mediu, ţintind sectoare şi subsectoare concrete, printre care resursele umane, accesul la finanţe, infrastructura transportului şi energetică, infrastructura calităţii, societatea informaţională, facilitarea comerţului, politica şi administrarea fiscală, inovaţiile şi transferul tehnologic, concurenţa.
Pentru a depăşi aceste constrângeri, Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii propune o serie de intervenţii de politici, grupate într-o matrice, şi o listă cu circa 300 de acte legislative europene ce urmează a fi transpuse pentru implementarea Acordului de asociere şi a ZLSAC. În vederea implementării acţiunilor propuse de Ministerul Economiei, urmează, timp de două luni, să fie creat un Consiliu al competitivităţii, care să reprezinte, pe baze paritare, autorităţile publice şi mediul de afaceri.
Conform documentului, competitivitatea urmează să fie considerată atât la nivel macro, cât şi la nivel de întreprindere, astfel permiţând pieţelor locale să reziste la presiunile concurenţiale adiţionale din partea producătorilor UE şi va permite producătorilor autohtoni să găsească sau să extindă pieţe noi în UE, exploatând avantajele competitive ale Republicii Moldova. Aceasta poate deschide oportunităţi economice mai mari pentru agenţii economici autohtoni şi populaţie, va contribui la sporirea veniturilor acestora şi va stimula eforturile statului în continuarea şi diversificarea reformelor.
Cristina MIRON
