ZF.ro

„Putem începe discuţia cu o înmormântare. Tocmai am făcut parastasul acelui proiect pe care noi l-am văzut minunat, pe nume Feexers.“ Cu această declaraţie a început o ediţie neobişnuită ZF IT Generation – în care de această dată invitatul a vorbit, “disecat“ mai degrabă, eşecul proiectului său în loc să discute despre ambiţii, planuri şi proiecte, cum se întămplă în majoritatea ediţiilor emisiunii. Eusediu Margasoiu, cofondator şi CEO Feexers a revenit după mai bine de cinci ani dela ZF IT Generation pentru a vorbi despre închiderea start-up-ului său, gândit ca un “Uber“ pentru servicii în casă, care, acum câţiva ani, părea să aibă toate ingredientele succesului: o echipă de executivi cu experienţă, finanţări cu „multe zerouri“ de la trei fonduri de VC şi investitori cunoscuţi, şi o execuţie „ca la carte“, bazată pe toate meto­dologiile mo­derne de business.

Grupul financiar Banca Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România după active, a dominat clar tranzacţiile la Bursa de Valori Bucureşti în primele nouă luni din 2025, cu un rulaj de 3,6 mld. lei, conform calculelor reali­zate de ZF pe baza datelor de la BVB.

Câştigurile obţinute de investitori din vânzarea de acţiuni sunt tratate diferit în economiile dezvoltate ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), unele ţări aplicând o taxă fixă, de 15% ca în Grecia şi Ungaria, sau de 19% ca în Polonia, în timp ce altele, precum Slovenia şi Franţa, reduc cota progresiv pe măsură ce perioada de deţinere creşte.

O treime din bugetul de investiţii de 1 mld. euro al grupului danez Eurowind este direcţionată către România.

„Aveam un loc de muncă stabil, un salariu frumos şi deplasări multe în străinătate. Dar mi-am spus că vreau să-mi deschid propria companie. M-am gândit bine şi eram hotărât“, povesteşte Mihai Măciucă, fondator şi director general al ASPETI, despre începuturile businessului ASPETI, care a luat naştere în perioada în care România descoperea antreprenoriatul.

După 35 de ani de capi­talism, România intră în prima mare tranziţie de generaţii: fondatori care au ridicat companii în anii ’90–2000 se apropie de momentul retragerii, iar copiii sau managerii executivi trebuie să ducă mai departe businessurile. Dincolo de norme fiscale, audit şi scheme de guvernanţă, miza reală este „identitatea“ – felul în care o familie îşi defineşte valorile, modul de lucru şi raportarea la oameni. Fără un „pod“ între generaţii – constituţie de familie, consilii şi management delegat – deciziile rămân emoţionale, iar valoarea se erodează rapid. „Nu ne pensionăm din afacere, dar ne putem redistribui ro­lu­rile“, spune Mihai Stănescu, managing partner RoCoach, invitat în emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Reutilizarea este un punct cheie în procesul de reducere a impactului pe care industria textilă îl are astăzi asupra mediului, iar România poate învăţa din experienţa Suediei în acest domeniu, prin organizarea sistemelor de colectare astfel încât să furnizeze în piaţă materii prime atât pentru partea de reutilizare, cât şi pentru reciclare astfel încât această industrie să devină de interes pentru investitorii din domeniu.

În Marea Britanie, companii mari de pa­nificaţie, un exemplu fiind Hovis, folo­sesc inteligenţa artificială pentru a îm­bu­nătăţi eficienţa şi controlul calităţii, pentru a prezice tendinţele cererii şi pentru a reduce deşeurile.

Europa are nevoie de propriul Delaware, micul stat american care găzduieşte majoritatea entităţilor corporate ale ţării, crede Enrico Letta, fostul premier italian care a pregătit un raport de 150 de pagini despre cum poate fi îmbunătăţită productivitatea şi competitivitatea economiei europene pentru a putea concura cu SUA şi China în arena mondială.

În majoritatea ţărilor, contribuţiile sociale nu se aplică asupra câştigurilor de capital, ceea ce face ca acestea să fie fiscalizate mai favorabil decât veniturile salariale. Multe jurisdicţii oferă cote reduse sau scutiri pentru o pe­rioadă minimă de deţinere.

PepsiCo, unul dintre cei mai mari jucători din industria de produse ali­men­tare şi băuturi, deţinut de investi­tori americani, a deschis o linie nouă de îmbuteliere a băuturilor în doze, în urma unei investiţii de 8,5 mil. dolari în fabrica din Dragomireşti-Deal, aflată în judeţul Ilfov.

Hotelul Ramada Plaza din Craiova, singura unitate din oraş afiliată la un la lanţ internaţional, a finalizat primele nouă luni din acest an cu afaceri mai mici şi un grad mediu de ocupare de 66%, în scădere faţă de perioada similară a anului anterior.

În ultimii ani, oamenii au fost tot mai atraşi de piaţa suplimentelor alimentare şi a vitaminelor, în contextul unui stil de viaţă tot mai stresant. Acest lucru a urcat şi vânzările la aceste produse, piaţa totală având o valoare de 870 mil. euro în 2024 în România, în creştere cu 8%.

În afară de câteva tranzacţii speciale realizate cu acţiuni din indicele BET precum Aquila, BRD SocGen şi Digi Communications, lichiditatea Bursei de Valori Bucureşti pare să fi intrat pe un trend descen­dent în ultima lună, care a inclus mai multe zile în care rulajul pieţei princi­pale de acţiuni nu a reuşit să de­păşească pragul de 30 mil. lei.

Paul Muşat a pornit pe drumul antreprenoriatului încă din 2003. Atunci a pus bazele a ceea ce astăzi este Agrobrava, o companie din judeţul Constanţa care produce legume pe o suprafaţă de 400 de hectare.

Într-un oraş unde preţul mediu pe metru pătrat depăşeşte 2.000 de euro în zonele centrale, optimizarea spa­ţiului devine o necesitate economică, nu doar estetică. Arhitecţii de interior confirmă că investiţia în design profesional reprezintă doar 3-4% din bugetul total de amenajare, dar poate genera economii substanţiale prin evitarea erorilor costisitoare şi maximizarea funcţionalităţii.

România are lichiditate şi investitori dispuşi să plaseze bani în piaţă, dar lipseşte infrastructura financiară care ar putea transforma Bursa de Valori Bucureşti într-un jucător regional real, avertizează Cătălin Iancu, directorul general al Evergent Investments, în cadrul evenimentului ZF Piaţa de Capital 2025

Plasticul este un material folosit într-o multitudine de industrii, însă una dintre cele mai frecvente forme ale acestui material este PET-ul, simbolul pentru tereftalatul de polietilenă, cel mai folosit tip de plastic şi cel mai facil de reciclat. PET-ul se utilizează pentru ambalaje de unică folosinţă, pentru îmbutelierea sucurilor şi pentru fibrele de poliester din care se fac haine.

Cristian Dragu a primit moştenire de la bunici o livadă în Scorţoasa (judeţul Buzău) şi a dez­voltat Distil Art, o disti­lerie artizanală unde a reuşit să folosească în mod sustenabil toate resursele.

Lego, una dintre cele mai cunoscute companii de jucării din lume, face paşi tot mai fermi către un viitor mai verde. Cu o istorie construită pe creativitate şi joacă, brandul danez îşi propune acum să reconstruiască modul în care produce – de la materialele folosite pentru celebrele cărămizi până la energia care le dă viaţă în fabrici.