Datele pentru 2023 publicate de Biroul de Statistică din Germania arată următoarele lucruri: gradul de dependenţă de importuri energetice, segment care include toate sursele primare de energie, era la nivelul UE de 58%. Dar pe fiecară ţară, lucrurile stau diferit, iar aici România se evidenţiază datorită resurselor sale. Astfel, la nivelul anului menţionat, importurile de energie totale reprezentau 28% din consumul intern. Cu acest procent, România este a treia cea mai puţin dependentă ţară la nivelul UE, Suedia şi Estonia fiind singurele cu procente mai mici. Acesta devine un atu semnificativ în contextul politic actual. La fel de important este că producţia de energie, în cea mai mare parte a sa este deţinută de statul român, iar pe partea de gaze, cel mai important producător, Romgaz, este deţinut tot de stat. Mai departe, la nivel european, în ciuda tuturor problemelor aduse de tranziţia energetică, cu un grad de dependenţă atât de mare faţă de importurile de energie, se confirmă practic faptul că procesul trebuie dus mai departe, dar depinde foarte mult de ritm şi de soluţiile necesare pentru sprijinirea industriei.
Astfel, roşiile au ajuns în top zece produse agroalimentare care au creat deficit României anul trecut, deşi, numai prin programul Tomata, din 2017 încoace, au fost alocate de la bugetul de stat peste 1,87 miliarde de lei pentru a susţine creşterea producţiei în spaţii protejate – sere şi solarii.
