Alegerile prezidenţiale din această vară vin într-un moment-cheie pentru România. Economia încetineşte, deficitul bugetar se adânceşte, iar pe plan internaţional, contextul geopolitic impune lideri cu viziune.
România traversează o perioadă plină de provocări: deficit bugetar în creştere, o economie care încetineşte şi o administraţie publică supradimensionată şi ineficientă. În acest context, mediul de afaceri nu mai cere doar „stabilitate“, ci o schimbare de paradigmă în felul în care statul român este condus.
BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, se poziţiona la finalul anului 2024, la fel ca şi în anii trecuţi, tot pe locul 3 în topul celor 7 subsidiare ale băncii-mamă Erste atât după numărul de sucursale, cât şi în funcţie de numărul de angajaţi şi numărul de clienţi.
Românii sunt tot mai dezamăgiţi de stilul tradiţional de a face politică şi de liderii care s-au succedat în ultimele decenii. Obosiţi de crize succesive şi de lipsa unor perspective clare, oamenii îşi pierd răbdarea şi migrează spre opţiuni politice antisistem, în speranţa unei schimbări reale, aşa explică Radu Magdin, CEO al Smartlink Communications, rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din România.
Start-up-ul românesc CashClub, care a dezvoltat o platformă digitală prin care utilizatorii primesc recompense financiare pentru cumpărături online, vizează atragerea unei finanţări de minimum 500.000 de euro prin crowdfunding, fonduri necesare pentru accelerarea planurilor de creştere, în special extinderea în Europa şi dezvoltarea unei soluţii de cashback pentru tranzacţiile offline.
Un număr de 55.343 de persoane fizice, adică 22,5% din numărul total de investitori în instrumente financiare din România, deţin doar titluri de stat emise de statul român prin Ministerul Finanţelor, conform raportării Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI) la nivelul lunii martie.
Ungurii de la Concorde Securities au emis un raport de analiză pentru acţiunile BRD – Groupe Société Générale (simbol bursier BRD), a cincea bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, căreia i-au oferit o recomandare de tip „neutru“ şi un preţ-ţintă de 18,4 lei per acţiune în următoarele 12 luni, sugerând astfel o uşoară stagnare a cotaţiei în următorul an la Bursa de Valori Bucureşti.
Investitorii cu un orizont pe termen lung au interpretat scăderile de luni de la Bursa de Valori Bucureşti ca pe oportunităţi de acumulare şi şi-au orientat lichidităţile către companii cu o politică de dividende predictibilă şi planuri consistente de investiţii pentru perioada următoare.
Liderii din industrie, agricultură şi antreprenoriat transmit un mesaj comun cu privire la viitorul preşedinte - acesta trebuie să îşi asume un rol activ în modelarea direcţiei economice a ţării. Nu mai este suficientă o poziţie simbolică. Este nevoie de viziune strategică, parteneriat cu mediul privat şi o agendă clară de priorităţi economice.
Preţurile materiilor prime continuă să crească, susţine Oliver Bauer, cofondatorul cramei Bauer, din zona viticolă Drăgăşani. Doar în ultimul an scumpirile au fost cuprinse, de regulă, între 25% şi 30%, în timp ce unele materii prime, precum strugurii, au suferit chiar şi dublări ale preţurilor din cauza secetei.
Vânzările de smartphone-uri din România sunt încă echilibrate între operatorii de telefonie mobilă şi retaileri, dar companiile de comunicaţii au nevoie să-şi schimbe strategia pentru a nu pierde teren şi mai mult în faţa vânzărilor de pe piaţa liberă, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări din regiune.
Piaţa asigurărilor din România, alcătuită din 39 de companii de asigurări, dintre care 25 sunt societăţi autorizate de ASF şi 14 sucursale, de fapt se bazează în proporţie de 83% pe primele zece cele mai mari companii de asigurări, celelalte 29 de companii controlează cumulat doar 17% din piaţă, conform datelor publicate de reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în cel mai recent raport privind stabilitatea pieţelor financiare nebancare.
Investitorii cu un orizont pe termen lung au interpretat scăderile de luni de la Bursa de Valori Bucureşti ca pe oportunităţi de acumulare şi şi-au orientat lichidităţile către companii cu o politică de dividende predictabilă şi planuri consistente de investiţii pentru perioada următoare.
Îngheţul târziu din acest an va conduce la producţii mai mici de fructe, în special de caise şi piersici, iar singura variantă a fermierilor care vor să mai facă pomicultură este să treacă la soiuri mai târzii în contextul în care situaţia din acest an s-a repetat de mai multe ori în ultimul deceniu – aceasta este una dintre concluziile din această ediţie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
Corina Mardari a început să îşi caute pasiunea din copilărie după ce a auzit întâmplător că între vârsta de 7 şi 12 ani s-ar manifesta abilităţile, talentul unui copil. Şi-a amintit că intra în atelierul bunicului şi încerca să facă o bijuterie, altceva decât mărgele înşirate pe aţă. Următorul pas pentru ea a fost să citească şi să acumuleze cât mai multă experienţă în creatul bijuteriilor, iar acum 15 ani a lăsat o carieră de avocat pentru un business propriu.
Pagini
