Interviu acordat în exclusivitate Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES de către Veaceslav Negruţa, ministru al Finanţelor
– Parlamentul a adoptat în prima lectură politica bugetar-fiscală pentru anul 2012. Care sunt schimbările principale ce vor interveni în fiscalitate?
– Sunt câteva elemente principale ale politicii fiscale pentru 2012. Primul element important, ce poate fi considerat ca şi o revoluţie în gândirea şi respectarea legislaţiei fiscale, ce va afecta viitorii ani, este introducerea metodelor indirecte de evaluare a veniturilor şi proprietăţilor.
Sigur că nu va fi un efect imediat. În anii 2012-2014 nu ne aşteptăm la mari încasări la buget de la introducerea acestei metode. Efectul este de perspectivă şi de viitor. Dar introducerea metodelor indirecte face, pe de o parte, ca toţi cetăţenii şi toţi agenţii economici să-şi declare integral veniturile şi proprietăţile şi, pe de altă parte, este vorba de echitate în suportarea acestei poveri fiscale de către toţi. Să nu se întâmple aşa cum se întâmplă astăzi, când marea majoritate, peste 90 la sută din cei care plătesc impozite, sunt bugetarii şi salariaţii, iar cei care se plimbă cu maşini scumpe şi au imobile bogate, nu declară nici un venit. Aşa-numiţii businessmeni sau alte categorii, care dispun de mijloace băneşti, de mijloace fixe, nu apar ca salariaţi, pentru că ei nu sunt salariaţi şi, respectiv, nu plătesc impozit pe venit. În întreaga lume este folosită metoda indirectă, când serviciile fiscale folosesc instrumentarul necesar pe intern de contrapunere a declaraţiei pe venit prezentată de către persoana fizică sau de către agentul economic cu alte informaţii care vin din registrele disponibile, inclusiv de la cadastru, când e vorba de tranzacţii cu imobile, de la registru, când e vorba de înregistrarea unităţilor de transport. Vor apărea situaţii când unii cetăţeni vor trebui să demonstreze din ce surse au realizat unele achiziţii, construcţii, automobile etc.
Bancul ramâne valabil, americanul are 100 000 dolari venit anual, plăteşte 40 000 dolari impozit şi restul face ce vrea cu ei, moldoveanul are venit de 10 000 lei pe an, cheltuieşte 50 000 de euro şi nimeni nu-l ântreabă de unde ia banii.
Eu sunt sigur că, în principiu, avem susţinerea şi înţelegerea legiuitorului, pe de ală parte, vom veni cu detaliile necesare ca mecanismul să fie clar tuturor.
– Din ce an se va aplica această metodă? Unii deputaţi reproşează că nu s-a făcut o campanie de lămurire în rândul contribuabililor.
– Declararea veniturilor se face anual. La 31 martie este ultima zi când se depune declaraţia pe venit. Doar din acel moment apare noţiunea de obligaţiune fiscală. Astfel, abia pe rezultatul veniturilor din 2012, în anul 2013 va fi aplicată procedura de evaluare indirectă a veniturilor persoanelor care vor avea un venit de peste 300 mii de lei anual sau vor procura imobil în valoare de 1 milion de lei.
– Să înţelegem că serviciul fiscal va avea la dispoziţie mult timp pentru a veni cu explicaţiile de rigoare şi informarea populaţiei?
– Va fi, de fapt, o perioadă de lucru intens care va fi făcut atât de serviciul fiscal, dar şi de întreaga societate pentru a aduce la cunoştinţă fiecărui cetăţean, fiecărui agent economic, dar şi fiecărui angajat din serviciul fiscal cum trebuie să fie aplicată metoda respectivă. Asta presupune instruire, şcolarizare, mediatizare.
– O altă schimbare disputată pe larg este revenirea la impozitul pe venitul corporativ de 12%. Care au fost raţiunile revenirii la impozitarea veniturilor agenţilor economici?
– Este un alt element important al politicii fiscale, revenirea la impozitul corporativ de 12 la sută, după câţiva ani de absurditate în tot ceea ce se cheamă impozitarea veniturilor. A fost o greşeală care a produs o gaură în buget de peste 4,5 miliarde de lei. Efectele aşa-numitei reforme de liberalizare economică, adoptată în 2007, au fost triste, banii respectivi puteau să fie folosiţi ca şi amortizator şi un colac de salvare în condiţiile în care economia a intrat în criză financiară începând cu 2009. Fiind lipsit de aceste mijloace, bugetul a avut prea multe constrângeri şi a fost nevoie de intervenţii şi finanţări excepţionale de peste hotare. Impozitul pe venit este o importantă sursă pentru autorităţile publice locale. Şi aici putem vorbi de redarea unei doze, măcar parţial, de autonomie financiară la nivel local, când autorităţile publice locale pot să decidă ce să facă cu veniturile lor şi să se reducă din dependenţa care a fost instalată în 2007 faţă de bugetul central sau de autorităţile de la centru.
– Politica fiscală mai prevede şi majorarea unor accize. De ce au fost dictate aceste majorări?
– Reieşind din faptul că avem nevoie de aproape 3 miliarde de lei cheltuieli adiţionale în 2012 faţă de 2011 şi luând în considerare că nu mai putem reduce din cheltuieli pentru că riscăm să avem disfuncţii în autorităţile publice centrale, locale, în grădiniţe, şcoli, în funcţionalitatea instituţiilor bugetare, unica soluţie este majorarea veniturilor prin politica fiscală. Majorarea accizelor vizează doar anumite bunuri, care nu au caracter vital, cum ar fi ţigările, băuturile alcoolice tari sau mijloacele de transport.
– Apropo, cum arată Moldova văzută în context regional după mărimea accizelor?
– La unele produse sunt mult mai mici. Majorarea accizelor la ţigări urmează să fie adusă la standardele impuse de Uniunea Europeană către anul 2025. Va fi o majorare treptată a accizului la ţigări. Pe de altă parte, luăm în calcul ce se întâmplă în Ucraina. Respectiv noi nu avem prea mult spaţiu de a majora şi mai mult accizul la ţigări pentru că riscăm să devenim o zonă interesantă pentru contrabanda de ţigări din Ucraina către Republica Moldova. Ceea ce este cert, accizele la ţigări vor creşte şi în continuare. Ele sunt net inferioare faţă de România sau ale ţări din Uniunea Europeană.
– Ce alte schimbări vor interveni în politica fiscală?
– Va fi exclus, de exemplu, accizul la vinuri din struguri. Vinul nu va mai fi supus accizului din simplul motiv că avem o ramură care este o prioritate pentru Republica Moldova. Pe de altă parte, vrem să cultivăm şi să stimulăm cultura consumului de vinuri, adică a produselor alcoolice inofensive, chiar în unele cazuri benefice sănătăţi. Sunt şi alte elemente importante, cum ar fi menţinerea cotei TVA de 8% la zahăr. Varianta iniţială era 20%.
2012 este anul când vom da dovadă de multă voinţă în ceea ce se cheamă reforma administraţiei fiscale. Conform planului strategic de reformare, care este valabil până în 2015, anul de start al reformei este 2012, când vom face lucruri la limita schimbului revoluţionar în tot ceea ce vizează inspectorul fiscal, statutul acestuia, care nu trebuie să fie unul de controlor care bagă frica şi teama în contribuabil, dar să fie un consultant şi un om care să vină în ajutorul contribuabilului. Vom aplica metodele indirecte, dar şi unele instrumente ce ţin de majorarea gradului de conformare la legislaţia fiscală, vom lucra cu anumite segmente de risc sporit de evaziune fiscală din anumite domenii ale economiei naţionale. Asta ar trebui să ne aducă respectiv la un grad de conformare mai mare, pe de altă parte, la venituri la buget din mai buna administrare.
În al treilea rând, mizăm foarte mult pe un nou sistem informaţional care va trebui să fie elaborat în următorii doi ani care va asigura o nouă abordare în managementul fiscal, în ceea ce se referă la controale. Se va lucra mult din oficiu. Când se va merge la control, se va şti exact că acolo este încălcare şi nu cum se întâmplă acum, când unii angajaţi ai serviciilor fiscale sunt pe rol de colindători.
– Credeţi că în varianta finală a politicii bugetar-fiscale vor interveni schimbări în urma examinării documentului în lectura a doua?
– Nu exclud că unele schimbări ar putea fi, dar ele nu vor purta un caracter conceptual. Unele modificări pot fi, legiuitorii au tot dreptul să vină cu propuneri şi în funcţie de anumite argumente şi contraargumente pot să modifice. Orice modificare trebuie să ia în calcul că implică anumite costuri sau venituri ratate şi trebuie să fie oferite măsuri compensatorii.
– Adoptarea politicii fiscale deschide calea spre examinarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2012?
– Este adevărat, nu numai a bugetului de stat, dar şi a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a asigurărilor medicale. Ele au la bază această construcţie a politicii bugetar-fiscale pentru 2012. Odată adoptată în a doua lectură politica bugetar-fiscală, putem merge la discutarea bugetului pe 2012.
– Aţi declarat că în anul 2012, la fel ca în anii precedenţi şi în următorii 3-5 ani, vom avea buget social. Când e vorba de buget social, ce cheltuieli şi pentru ce domenii se au în vedere?
– Când afirm că avem un buget social, am în vedere că 78,8 la sută din totalul cheltuielilor bugetului public naţional poartă un caracter social. Este vorba de educaţie, medicină, cultură, salarii în domeniul respectiv, alte activităţi care poartă un caracter social. Dar, repet: Republica Moldova este sortită să aibă un asemenea buget încă cel puţin în următorii trei-cinci ani pentru că asta a fost structura moştenită, când, din păcate, din bugetul statului banii se direcţionau către aceste domenii.
Dar domeniul economic, cum ar fi, de exemplu, infrastructura, este la fel în creştere. În pofida faptului că avem un buget social, cheltuielile de ordin economic, pentru proiecte în eficienţa energetică, dezvoltare regională, vor creşte. Astfel de proiecte vin să creeze, pe de o parte, locuri de muncă în regiunile rurale, unde sunt direcţionate aceste proiecte şi, pe de altă parte, vin să creeze acea infrastructură care ulterior va servi ca temelie pentru dezvoltarea afacerilor şi dezvoltarea economică per total ân Moldova.
Cheltuielile de la bugetul asigurărilor în medicină vor creşte cu peste 10 la sută, pe bugetul asigurărilor sociale de stat la fel sunt în creştere cu 10 la sută, iar în cazul bugetului de stat cheltuielile sunt în creştere cu circa 9 la sută.
– Judecând după proiectul bugetului pe anul 2012, se pare că dependenţa Moldovei de finanţările din exterior este în scădere. Aşa este?
– Proiectul bugetului pentru 2012 clar indică faptul că vom fi mai puţin dependenţi de finanţările excepţionale de care a beneficiat Republica Moldova pentru susţinerea bugetară în 2010 sau 2011. Pe de altă parte, vom avea proiecte care vor veni sub formă de grant şi proiecte investiţionale în Republica Moldova. Miza mare este pe resursele interne, pentru că contextul regional, contextul mondial este de aşa natură că tot mai puţini parteneri şi donatori de-ai noştri vor putea să se angajeze în anumite proiecte în creştere de finanţare în Republica Moldova şi va trebui să mizăm pe resursele noastre. Şi din aceste considerente, dacă ne uităm, deficitul bugetar este în descreştere de la 1,9 la sută din PIB, care va fi în anul 2011 la 0,9% în 2012, dintre care doar o sumă mică va fi finanţată din exterior şi restul din emiterea de titluri de valoare de stat pe piaţa internă. Şi asta din considerentele că resursele financiare devin tot mai deficitare, ţările din Europa se confruntă cu deficite de buget fără precedent, 6, 7, 10 la sută din Produsul Intern Brut, fiind împovărate şi de gradul înalt de îndatorare, care uneori ajunge peste 100 de procente. Republica Moldova are un gard de îndatorire de stat de 24 la sută, iar în 2012 vom avea o reducere a datoriei.
Ceea ce am făcut din 2009 încoace, am încercat să atragem finanţări care nu implică datoria. 52 la sută din pachetul de finanţări atras sunt granturi care nu se reflectă în datorie şi nu apare obligaţiunea de rambursabilitate. Şi aceasta a fost corect pentru a ne asigura acest grad de îndatorare confortabil, suportabil de către buget, care dă posibilitate să dezvoltăm proiecte, pe de o parte, iar, pe de altă parte, să nu rămânem şi datori faţă de parteneri.
– Se pare că nu ar trebui să fie probleme privind adoptarea bugetului. Ce se întâmplă însă dacă dorinţa de a fi adoptat bugetul nu devine realitate?
– Noi luăm în calcul orice variantă. Dar eu rămân optimist şi cred că până la 31 decembrie Republica Moldova va avea bugete adoptate în lectură finală. Când toate cele trei bugete vor fi adoptate, se va da o doză de certitudine atât pentru cetăţeni, cât şi se va asigura, pe de o parte, funcţionalitatea tuturor instituţiilor bugetare, iar, pe de altă parte, ne va asigura confortul că toate veniturile programate în buget vor fi colectate la timp şi integral ca să putem face faţă părţii de cheltuieli. Dar este şi un semnal pentru întreaga societate că stabilitatea şi previzibilitatea este asigurată pentru anul viitor. Sigur, poate să fie şi cazul că nu vom avea buget adoptat, ceea ce nu este de dorit, din start o spun. Însă şi ân aceste situaţii am demonstrat pe parcursul anului 2011 că am administrat banul public cu maximă prudenţă, cu maximă responsabilitate, iar neavând buget adoptat toate plăţile faţă de cetăţeni, faţă de instituţiile bugetare, faţă de agenţii economici care furnizează bunuri şi servicii în favoarea instituţiilor publice au fost onorate sută la sută. Noi suntem gata să lucrăm în asemenea condiţii, dar nu ne dorim asta. Vrem să avem buget adoptat. Rămân optimist.
