Produsele moldoveneşti devin tot mai solicitate pe piaţa comunitară. În primele trei luni ale acestui an, 67% din exporturi au fost direcţionate în ţările Uniunii Europene, cu 35,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS).
În general, în ianuarie-martie 2018 exporturile de mărfuri au totalizat 678,2 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2017 cu 28,4%. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 454,7 mil. dolari SUA. În aceeaşi perioadă, ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 16,8%, în scădere cu 3,3% faţă de perioada similară a anului trecut, ce corespunde unei valori de 113,7 mil. dolari SUA.
Statisticile oficiale relevă că principalele destinaţii pentru produsele moldoveneşti au fost: România, Italia, Germania, Elveţia, Polonia, Bulgaria, Franţa etc. Din ţările Uniunii Europene se evidenţiază: Austria, unde exporturile au crescut cu 47,4%, Republica Cehă (+42,9%), Letonia (aproape 39%), Polonia cu un avans de 31,5%, România (+29,4%), Belgia (+26,2%) şi Franţa (+25,7%).
Din statele CSI, cel mai mult R. Moldova a exportat în Federaţia Rusă (peste 60 mil. de dolari SUA, Belarus (28,6 mil. USD) şi Ucraina (18,5 mil. USD). Creşteri au înregistrat şi livrările în Kazahstan (de 1,8 ori), Armenia (de 3,7 ori), Kârgâzstan (de 1,9 ori) ş.a.
Dacă e să ne referim la alte ţări ale lumii în care R. Moldova a efectuat exporturi, este de notat că în ianuarie-martie 2018 au crescut livrările de mărfuri în SUA (cu aproape 47%), Georgia (+46,4%), Turcia (+22,7%), Bosnia şi Herţegovina (+23,5%), Cote D’Ivoire (+18,65%). De rând cu acestea, majorări importante ale exporturilor au fost consemnate în ţări exotice, precum: ins. Virgine Britanice (de 436,7 ori), Emiratele Arabe Unite (de 5,9 ori), Somalia (de 5,5 ori), Egipt (de 5,5 ori), Maroc (de 3,4 ori), Myanmar (de 3,2 ori), Nigeria (de 2,9 ori), Thailanda (de 2,9 ori), Taiwan, provincie a Chinei, (de 2,6 ori) ş.a.
Totodată, statisticienii notează că, în primele trei luni ale acestui an, s-au redus livrările în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (-18,3%), Bulgaria (-17,2%), Siria (-97,3%), Federaţia Rusă (-1,0%) şi Uzbekistan (-46,6%).
Printre cele mai exportate produse au fost: produsele alimentare şi animalele vii (158,8 mil. USD), articolele manufacturate (154,2 mil. USD), maşinile şi echipamentele pentru transport (122,6 mil. USD), materialele brute necomestibile (83,4 mil. USD), îmbrăcămintea şi accesoriile (peste 78,7 mil. USD), legumele şi fructele (peste 77,7 mil. USD), seminţele şi fructele oleaginoase (aproape 74 mil. USD), cerealele şi preparatele pe bază de cereale (aproximativ 56 mil. USD) etc.
În comparaţie cu primul trimestru al anului trecut, au fost atestate creşteri la livrările de maşini şi aparate electrice (de 1,6 ori), cereale şi preparate pe bază de cereale (+52,8%), legume şi fructe (+31,8%), îmbrăcăminte şi accesorii (+26,5%), seminţe şi fructe oleaginoase (+28,2%), băuturi alcoolice şi nealcoolice (+35,8%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (de 1,9 ori), mobilă şi părţile ei (+35,5%), produse medicinale şi farmaceutice (+53,7%), articole din minerale nemetalice (de 1,7 ori), tutun brut şi prelucrat (de 1,8 ori), hrană destinată animalelor (+43,6%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (de 2,3 ori), articole din lemn (de 1,8 ori), încălţăminte (+18,9%), articole de voiaj: sacoşe şi similare (+47,9%), hârtie, carton şi articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (de 1,8 ori), animale vii (+39,4%), cafea, ceai, cacao, condimente şi înlocuitori ai acestora (+22,1%), care au contribuit la majorarea pe total exporturi cu 31,7%.
Totodată au scăzut exporturile de zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (-40,0%), vehicule rutiere (-39,7%), maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale (-17,0%), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate (-12,3%), construcţii prefabricate; alte instalaţii şi accesorii pentru instalaţii sanitare, de încălzit şi de iluminat (-26,2%), produse chimice organice (-8,8%), minereuri metalifere şi deşeuri de metale (-12,7%).
În ianuarie-martie 2018, importurile de mărfuri au constituit 1 326,2 de milioane de dolari, volum superior celui înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2017 cu 28,7%.
Analiza evoluţiei importurilor pe ţări în ianuarie-martie 2018, comparativ cu perioada similară din anul 2017, relevă creşterea importurilor din China (+40,1), Federaţia Rusă (+25,7%), România (+23,7%), Germania (+37,1%), Ucraina (+34,4%), Italia (+32,0%), Polonia (+50,8%), Turcia (+19,4%), Austria (de 1,7 ori), Ungaria (+38,0%), Franţa (+26,6%), Japonia (de 2,1 ori), Spania (+39,4%), Republica Cehă (+36,5%), Olanda (+35,9%), Slovacia (de 1,6 ori), Vietnam (+41,6%), Suedia (+51,2%), Israel (de 1,9 ori), Serbia (+51,1%), Brazilia (de 2,1 ori), Portugalia (+50,4%), Africa de Sud (de 6,8 ori), Belgia (+14,7%), Ecuador (+35,3%), Slovenia (+28,4%), Letonia (de 1,7 ori), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (+8,4%) şi Thailanda (de 1,8 ori), care a favorizat majorarea pe total importuri cu 28,5%.
În acelaşi timp s-au diminuat livrările din Belarus (-30,2%), Statele Unite ale Americii (-18,7%), Macedonia (-57,9%) şi Elveţia (-13,6%).
În această perioadă au crescut importurile de maşini şi aparate electrice (+52,3%), gaz şi produse industriale obţinute din gaz (+36,3%), legume şi fructe (de 1,6 ori), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (de 1,6 ori), fire, ţesături şi articole textile (+26,7%), vehicule rutiere (+31,1%), petrol, produse petroliere şi produse înrudite (+16,9%), metale neferoase (de 2,0 ori), aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii (+47,1%), articole prelucrate din metal (+41,6%), îngrăşăminte minerale sau chimice (+50,4%), energie electrică (de 7570,9 ori), fier şi oţel (+40,2%), piele şi blană prelucrate (de 1,7 ori), cereale şi preparate pe bază de cereale (+34,4%), maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale; părţi şi piese detaşate ale acestor maşini (+23,9%), seminţe şi fructe oleaginoase (+32,1%), produse medicinale şi farmaceutice (+11,9%), maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (de 1,6 ori), articole din minerale nemetalice (+29,6%), îmbrăcăminte şi accesorii (+18,5%) ş.a.
Totodată au scăzut importurile de zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (-61,9%), articole de voiaj (-70,9%), tutun brut şi prelucrat (-40,4%), cărbune, cocs şi brichete (-51,5%).
Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor Republicii Moldova a determinat acumularea în ianuarie-martie 2018 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 648,0 mil. dolari SUA, cu 145,5 mil. dolari SUA (+28,9%) mai mare faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2017.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii se aşteaptă la o creştere în acest an a exporturilor cu 15% până la 2790 mil. USD. Importurile sunt prognozate să aibă un avans de 17,4% până la nivelul de 5670 mil. USD. Balanţa comercială este estimată să aibă un sold negativ în mărime de 2880 mil. USD. Această previziune a fost coordonată cu experţii Fondului Monetar Internaţional.
Prognozele făcute de Expert-Grup în ceea ce priveşte exporturile totale de mărfuri şi servicii sunt mult mai optimiste şi indică o creştere cu circa 20%, exprimate în MDL şi în termeni reali. În acelaşi timp, pentru importuri, experţii anticipează o creştere mai modestă de 13,6%.
Totodată, specialiştii Expert-Grup atenţionază că, ţinând cont de epuizarea timpurie a contingentelor tarifare la export în UE pentru anumite produse (prune, struguri, grâu, orz, porumb, zahăr, cereale procesate), se impune renegocierea în regim de urgenţă a cantităţilor alocate în sensul majorării acestora, având în vedere noile realităţi economice.
Odată cu extinderea regimului comercial preferenţial ZLSAC în regiunea transnistreană şi în lipsa unui mecanism fiabil de monitorizare a implementării acordului, rămâne incertă garantarea partenerilor europeni privind corectitudinea implementării angajamentelor asumate în cadrul acestui acord pe întreg teritoriul ţării.
Printre provocări se numără şi menţinerea restricţiilor comerciale impuse de Federaţia Rusă la importul produselor din UE (în special pentru cele direct concurente cu produsele moldoveneşti), fapt ce va expune în continuare producătorii naţionali unor presiuni suplimentare pe pieţele din UE suprasaturate cu produse similare.
Lilia Alcază
