Satul moldovenesc este una dintre principalele ţinte spre care îşi orientează eforturile Uniunea Europeană. Motivele din care se merge pe o asemenea abordare au fost expuse de nenumărate ori, iar o reformulare a acestora ne obligă ca după acele două puncte să ne amintim că: satul este cel mai expus turbulenţelor economice şi sociale; satul este mult mai dezavantajat atât cât priveşte oportunităţile iniţierii unor afaceri, cât şi găsirii unui loc de muncă; satul este un pic mai departe de resursele financiare în eventualitatea operării unor investiţii; satul are capacitatea de a se consolida în formatul unui proiect care ar aduce beneficii colective şi care ar schimba condiţiile de trai în mediul respectiv.
Da, ar fi de amintit şi alte considerente, însă cert e că până la urmă dialogul sau relaţia mediu rural–Uniunea Europeană este unul de maximă eficienţă, cu rezultate palpabile şi cu şanse de impunere ca model pentru viitorul care urmează.
Trebuie să remarcăm caracterul strict organizat şi bine structurat al suportului acordat, drept criteriu de repartizare luându-se domeniile în care ne este împărţită activitatea:
– proiecte de dezvoltare locală prin intermediul abordării LEADER şi a Grupurilor de Acţiune Locală;
– proiectul „Dezvoltarea Zonelor Rurale în Republica Moldova”;
– proiecte de susţinere a sectorului IMM-urilor şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale;
– proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” – alimentarea cu apă şi canalizare, eficienţa energetică, gestionarea deşeurilor solide.
Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în R. Moldova, spune că UE oferă asistenţă pentru trei proiecte bilaterale principale în domeniul dezvoltării rurale: proiectul DEVRAM, implementat de Agenţia de Dezvoltare din Austria, care se axează pe creşterea competitivităţii în sectorul agroalimentar şi consolidarea infrastructurii de alimentare cu apă şi de salubrizare în zonele rurale; Proiectul de sprijin pentru IMM din zonele rurale, implementat de ODIMM şi Proiectul Abordarea LEADER pentru prosperitate rurală în Republica Moldova. În total, sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană în aceste trei programe este de 13,2 milioane de euro. Această contribuţie a fost suplimentată recent cu 16 milioane de euro pentru programul „Uniunea Europeană pentru Moldova”, care urmează să fie implementat în următorii 5 ani. Toate aceste proiecte ajung în Moldova după ce au trecut o lungă perioadă de rodaj în ţările din estul Europei, nefiind, deci, necesară testarea acestora.
Programul LEADER, bunăoară, la nivel european, s-a impus în 1990, când, programele publice pentru dezvoltare rurală din multe ţări erau limitate, în ceea ce priveşte obiectivul intervenţiilor lor, fiind administrate într-un mod tradiţional de sus în jos (de la nivel central spre cel local).
În perioada 1991-1994 la nivel comunitar s-a derulat LEADER I, “Faza de iniţiere”, în cadrul căreia au fost constituite 217 Grupuri Locale de Acţiune (GAL). În cadrul LEADER II (1994-1999), Faza de generalizare, s-au format 1000 GAL-uri. În cadrul LEADER (2000-2006), Faza de consolidare, au fost selectate 896 GAL-uri, în zonele rurale din toate statele-membre.
O scurtă definiţie a acestuia indică asupra faptului că LEADER reprezintă o abordare care oferă noi oportunităţi de dezvoltare rurală punând bazele identificării necesităţilor locale, întăririi capacităţii de dezvoltare şi implementării strategiilor locale de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, dezvoltării mediului economic şi îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţilor locale.
Schimbările din sectorul agricol, ca rezultat al reformei Politicii Agricole Comune, creşterea cererii consumatorilor, presiunile asupra mediului înconjurător, răspândirea rapidă a noilor tehnologii, îmbătrânirea populaţiei şi depopularea rurală sunt numai o parte din factorii care afectează zona rurală şi care solicită implementarea unui program orientat spre construirea de parteneriate public-private şi valorificarea resurselor locale (fizice, umane şi financiare) pentru elaborarea şi punerea în practică a unor strategii de dezvoltare locală.
În sens mai larg aceasta înseamnă promovarea dezvoltării locale, bunelor practici şi experienţe ale grupurilor de acţiune locale.
Marina Albu, preşedintele Reţelei Naţionale LEADER din R. Moldova, spunea în cadrul unui eveniment că Uniunea Europeană este partenerul-cheie în procesul de implementare a Abordării LEADER în R. Moldova şi de susţinere a Grupurilor de Acţiune Locală, alături de partenerii locali şi centrali, acesta fiind un exemplu de sinergie a tuturor partenerilor. „LEADER reprezintă acţiuni concrete pentru dezvoltare şi este inspirată de principiile solidarităţii şi subsidiarităţii, care presupun acţiuni concrete pentru dezvoltare şi că acele probleme trebuie rezolvate cât mai aproape de cetăţeni”.
Cea mai recentă acţiune de distribuire a suporturilor din fondurile UE s-a produs pe 15 octombrie curent. Este acţiunea prin care au fost identificate patru Grupuri de Acţiune Locală din regiunile Cahul şi Ungheni care vor beneficia de granturi în valoare totală de 200.000 EURO, oferite cu asistenţa financiară a Uniunii Europene. Grupurile de Acţiune Locală (GAL) au fost selectate în cadrul unui concurs de granturi lansat în acest an de Programul EU4Moldova: regiuni-cheie, finanţat şi ghidat strategic de UE, implementat de PNUD şi UNICEF.
Fiecare GAL va primi asistenţă financiară nerambursabilă în mărime de 50.000 EURO, acestea având obligaţiunea de a participa cu o contribuţie proprie de cel puţin 20 la sută din valoarea grantului. Ajutorul financiar urmează a fi investit în proiecte de dezvoltare comunitară şi de creare de noi locuri de muncă în satele din regiunile Cahul şi Ungheni.
Cele patru GAL-uri au în componenţa lor 49 de localităţi cu peste 85 mii de locuitori. În mod normal banii vor ajunge în mai multe localităţi pentru finanţare de diverse proiecte care, aproape fără excepţie fie au deschis, fie vor deschide noi locuri de muncă. Dar nu numai locurile de muncă sunt partea bună a lucrurilor. Esenţială este schimbarea care se produce ca urmare a implementării proiectelor. Pentru că proiect poate însemna o staţie de epurare a apelor într-o localitate, o pensiune, un centru de asistenţă medicală, un parc sau multe alte lucruri pe care de multe ori nu le putem avea din simplul motiv că nu avem bani. De aici şi prezenţa activă a Uniunii Europene acolo unde de foarte multe ori se aşterne conul de umbră.
Constantin Olteanu
