Trei localităţi din centrul ţării – Cioreşti (Nisporeni), Dolna şi Micleuşeni (Străşeni), s-au unit şi au creat traseul de turism rural „Dor de Codru”. Traseul include 20 de destinaţii, amplasate în locuri pitoreşti, codri seculari, pensiuni agro-turistice, cu participarea meşterilor populari iscusiţi din regiune. Intrarea în cele trei localităţi începe cu o poartă imensă executată din lemn de stejar, care este prima atracţie turistică, dar şi cartea de vizită a satului Cioreşti. De aici porneşte drumul către celelalte destinaţii. Lângă poartă este amplasată şi o hartă a traseului.
Primarul de Cioreşti, Valeriu Guţu, a menţionat că traseul de turism “Dor de Codru” este un proiect de suflet iniţiat de autorităţile locale şi băştinaşii din cele trei localităţi partenere. “Deschiderea traseului „Dor de Codru” va permite lansarea noilor proiecte de dezvoltare pentru cele trei comune implicate în proiect. Ne propunem să dezvoltăm un nou domeniu – turismul, prin intermediul căruia să promovăm potenţialul turistic al localităţilor partenere în proiect”, a afirmat Valeriu Guţu, primarul comunei Cioreşti.
Traseul conţine şase căi turistice: ecologică, piscicolă, culturală, gastronomică, istorico-religioasă şi sportivă.
Părţile implicate în proiect speră că acesta va fi un bun început pentru alte localităţi din ţară. Printre obiectivele turistice incluse în proiect se numără: diferite bazine acvatice, Piscul Mâniilor, Dealul Morilor sau Râpa Ciorii, unde sunt amenajate popasuri pentru vizitatori. În raionul Nisporeni este cel mai înalt deal din R. Moldova, care se află la Bălăneşti, şi cea mai veche mănăstire, care se află la Vărzăreşti.
Tot aici este amplasată una dintre cele mai frumoase mănăstri de stareţi Hâncu, o vatră a olarilor şi multe alte obiective. Pe dealul Racătăului (com. Cioreşti), care este al doilea cel mai înalt deal din R. Moldova, turiştii vor putea schia şi admira împrejurimile. De asemenea, în circuitul turistic sunt incluse Atelierul olarului Zaharia Triboi, care este unul din puţinii meşteri populari care creează ceramica neagră, şi Atelierul botnarului Ion Axente, unde doritorii pot vedea procesul de confecţionare a butoaielor din lemn.
La Pensiunea Iuliei Axente din Cioreşti, turiştii pot gusta din bucatele specifice zonei şi pot beneficia de servicii de cazare. În satul Vulcăneşti din aceeaşi comună, locuit preponderent de romi, turiştii vor putea afla mai multe despre obiceiuri şi tradiţii la un muzeu de tip tabără amenajat sub cerul liber.
De asemenea, în traseul turistic sunt incluse Casa meşteriţei Parscovia Mîrza, unde pot fi admirate demonstraţii de împletit, ţesutul covoarelor şi lăicerelor tradiţionale, Casa Mierii a soţilor Ciolacu, unde pot fi degustate toate tipurile de miere de albină produse în Moldova, Conacul şi beciul boierului Zamfirache Arbore-Ralli din satul Dolna, unde s-a aflat în exil poetul rus Aleksandr Puşkin. În localitate sunt mai multe monumente istorice, printre care şi Cimitirul eroilor români.
Pentru a putea primi turiştii şi pentru a le oferi servicii complete, unii localnici au amenajat şi deschis din surse proprii pensiuni agro-turistice, unde oaspeţii vor putea face popas, precum şi gusta din bucatele tradiţionale.
Potrivit primarului comunei Micleuşeni, Ion Dima, acest proiect a fost o mare provocare pentru toţi cei implicaţi în implementarea lui. Lansarea proiectului dat înseamnă dezvoltarea relaţiilor intercomunitare între cele trei comunităţi, crearea de noi locuri de muncă, atragerea turiştilor. “Ne-am propus să ne facem localităţile cât mai atractive, ca frumuseţea locurilor noastre să fie cunoscută de cât mai multă lume”, a spus primarul comunei Micleuşeni.
La rândul său, primarul satului Dolna, Romeo Chiochină, a subliniat că majoritatea localităţilor moldoveneşti sunt “colţişor de rai”. Este important ca acestea să fie promovate şi puse în valoare, mai ales că sunt de o frumuseţe rară, fiind înconjurate de codri. Vrem să scoatem în evidenţă locurile frumoase şi obiectivele culturale din cele trei localităţi.
În context, Dumitru Mîrza, preşedintele Asociaţiei de băştinaşi “Cioreşti – baştina mea”, a menţionat că localităţile incluse în proiectul turistic intercomunitar “Dor de Codru” dispun de un bogat tezaur tipic moldovenesc cu locuri pitoreşti, oameni talentaţi care au moştenit calitatea de a îmbina munca cu creaţia. “Este necesar să scoatem din anonimat oamenii şi să promovăm meşteşugurile pe care aceştia le practică, să valorificăm tot ce este mai frumos şi să transmitem generaţilor următoare”, a opinat el.
„Nu suntem doar martori la lansarea unui nou traseu turistic în R. Moldova, ci dăm start unui motor funcţional care va aduce venituri şi oportunităţi economice pentru cei 6.000 de cetăţeni din cele trei localităţi. Acest proiect este special, deoarece reflectă cum pot fi obţinute rezultate remarcabile prin implicarea activă a băştinaşilor în dezvoltarea locală”, a menţionat Dafina Gercheva, coordonator rezident ONU şi reprezentant permanent PNUD în Republica Moldova.
Crearea traseului „Dor de Codru” este o iniţiativă lansată de autorităţile locale şi băştinaşi, cu sprijinul proiectului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) „Migraţie şi dezvoltare locală”, finanţat de Uniunea Europeană. Pentru dezvoltarea acestui traseu turistic, Guvernul Elveţiei a acordat 50 mii de dolari, administraţiile locale au alocat circa 22 mii de dolari, iar băştinaşii au donat peste 8.000 de dolari.
„Acest proiect este în deplină concordanţă cu priorităţile strategice ale Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare în Moldova. Cele trei comunităţi au demonstrat că o guvernare locală eficientă nu poate avea loc fără planificare participativă şi dezvoltare economică locală eficientă”, a declarat la evenimentul de lansare a traseului turistic Caroline Tissot, directorul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare în Moldova.
Proiectul “Migraţie şi dezvoltare locală” este parte a unei intervenţii multianuale a Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare în domeniul migraţiei şi dezvoltării şi este implementat în perioada 2015–2018 în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, autorităţile publice locale, organizaţiile nonguvernamentale locale, sectorul privat, populaţia, inclusiv migranţii originari din comunităţile-ţintă.
În total, 40 de sate şi oraşe de pe întreg teritoriul ţării noastre sunt parte a proiectului (25 în etapa I şi 15 în etapa II).
Lilia Alcază
