Când, totuşi, vor începe lucrările de construcţie a conductei de gaze Iaşi-Chişinău? O ştie, probabil, doar cei care gestionează acest proiect.
Ceea ce este clar e că începerea lucrărilor de construcţie a conductei de gaze se află într-o fază întârziată. La începutul lunii august, un oficial de la Chişinău afirma că lucrările pe tronsonul Ungheni-Chişinău „vor începe în luna august, mai aproape de Ziua Independenţei”. Ulterior, Ministerul Economiei şi Infrastructurii anunţa că lucrările de construcţie a conductei de gaze Ungheni-Chişinău vor demara până la sfârşitul verii, cel târziu în septembrie 2018. Era cel de-al patrulea termen anunţat de autorităţi drept dată de demarare a construcţiei, după ce anterior s-a discutat despre lunile martie şi iunie curent.
Pe 28 septembrie, Alexandru Macoveiciuc, purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Bucureşti, declara într-o conferinţă de presă că Eurotransgaz, al cărei unic subsidiar este compania românească Transgaz, va publica în această zi anunţul de participare pentru construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău. Şi cum procedurile birocratice vor dura, la fel ca şi alte multe proiecte, lucrările vor începe, cel mai probabil, în octombrie.
Eurotransgaz şi-a asumat obligaţia construcţiei gazoductului Ungheni-Chişinău în termen de până la doi ani şi angajamentul de a investi în acest scop până la 93 milioane de euro.
Transgaz va primi un grant de 46 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea capabilităţilor Sistemului Naţional de Transport gaze (SNT) în zona de nord-est a României, a declarat Alexandru Macoveiciuc, purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe de presă, ţinută pe 28 septembrie.
„Transgaz va semna în perioada următoare un contract prin care va primi un grant de 46 de milioane de euro din Programul Operaţional Infrastructură Mare pentru dezvoltarea capabilităţilor Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale în zona de nord-est a României. Dezvoltarea SNT în zona de Nord-Est este un proiect cu o valoare totală de aproape 175 de milioane de euro care este util şi relevant atât în ceea ce priveşte securitatea generală energetică a României, cât şi dezvoltarea interconectării cu Republica Moldova”, a spus Alexandru Macoveiciuc.
“Este un proiect de 76 de milioane de euro, 35% sunt fonduri proprii şi 65% sunt fonduri atrase. Aşteptarea este ca până la sfârşitul anului să se încheie etapa de contractare şi de semnare pentru lucrările la cele şapte loturi pe care le presupune gazoductul. Termenul de finalizare pentru gazoductul propriu-zis fiind 2019, iar pentru complexul administrativ de la Ghidighici – ianuarie 2020”, a spus Alexandru Macoveiciuc.
Un comunicat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii al Republicii Moldova, difuzat în aceeaşi zi, menţiona că ministrul Chiril Gaburici apreciază buna conlucrare cu partea română privind lucrările de construcţie a gazoductului Ungheni-Chişinău. „Urmează demararea cât mai urgentă a lucrărilor de construcţie, astfel încât conducta de gaze să fie operaţională către finele anului următor. Finalizarea gazoductului propriu-zis este planificată pentru finele lui 2019. Din acel moment, Republica Moldova va avea două surse de alimentare cu gaz”, a specificat ministrul Chiril Gaburici.
Contractul de privatizare a întreprinderii de stat Vestmoldtransgaz de către compania românească Transgaz a fost semnat la 28 martie curent, după ce întreprinderea moldovenească Eurotransgaz şi compania românească Transgaz, ca asociat unic, a fost anunţat câştigător al concursului de privatizare a Vestmoldtransgaz.
Reprezentanţi ai Directoratului General pentru Energie al Comisiei Europene afirmă că formula care poate asigura un grad sporit de securitate în alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din Republica Moldova constă în dezvoltarea raporturilor comerciale cu furnizorii din Est, cât şi cu cei potenţiali din Vestul Europei. O declaraţie în acest sens a fost făcută în cadrul întrevederii de la Bruxelles a secretarului de Stat pe domeniul economic, Vitalie Iurcu, cu oficiali europeni.
În context, Vitalie Iurcu a menţionat că Republica Moldova depune eforturi în vederea intensificării activităţilor orientate pe dezvoltarea opţiunii de inversare a fluxului de gaze pe sistemul de conducte magistrale Trans-balcanice, solicitând suportul activ de mai departe al Comisiei Europene în discuţiile purtate la acest subiect.
Oficialii europeni au salutat dialogul purtat de către autorităţile naţionale cu cele de la Kiev şi Moscova, implicit jucătorii de pe piaţa estică a gazelor naturale, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii.
În săptămâna trecută, la Cişinău s-a aflat în vizită de lucru vicepreşedintele Gazprom, Valerii Golubev, care a avut întrevederi cu premierul Pavel Filip şi ministrul Economiei şi Infrastructurii Chiril Gaburici. Părţile au discutat despre asigurarea pieţei interne cu gaze naturale, tranzitul acestora, dar şi procedurile de reorganizare a Moldovagaz, impuse de cadrul legal naţional şi angajamentele asumate faţă de instituţiile europene.
În cadrul discuţiilor cu prim-ministrul, a fost abordat şi subiectul privind necesitatea reorganizării Moldovagaz, dar şi a celorlalte întreprinderi de distribuţie a gazelor naturale aflate în proprietatea companiei, în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova, dar şi cu directivele europene, în special pachetul III energetic, ce prevede divizarea companiei în două entităţi distrincte, de transportare şi distribuire a gazelor naturale. Termenul de implementare a prevederilor este 1 ianuarie 2020. Pavel Filip a menţionat că Guvernul va asigura suportul necesar pentru restructurarea sectorului în termenii stabiliţi şi crearea unei pieţe concurenţiale în domeniu.
Valeri Golubev a dat asigurări că în anul 2019 piaţa internă din Republica Moldova va fi asigurată cu volumul necesar de gaze naturale precum s-a convenit anterior.
„Asigurarea aprovizionării cu gaze naturale este de o importanţă vitală pentru Republica Moldova. Nu ne putem permite ca cetăţenii să rămână fără acces la gaze naturale. În acelaşi timp, o piaţă concurenţială sănătoasă va facilita şi asigura un nivel echitabil al preţului, atât pentru consumatorul final, cât şi pentru furnizor”, a menţionat în cadrul discuţiilor ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici.
Preţul la petrol pe piaţa europeană a atins cel mai înalt nivel din ultimii patru ani – 81,92 dolari SUA pentru un baril. Totodată, în septembrie vom avea şi o uşoară depreciere a leului moldovenesc faţă de dolar, de la 16,6 lei pentru un dolar în luna august la 16,8 lei pentru un dolar în luna septembrie. Aceste două procese ar putea duce la scumpirea carburanţilor în Republica Moldova, este de părere economistul Veaceslav Ioniţă.
Potrivit expertului, scumpirea petrolului recalculat în lei moldoveneşti cu minim 10 la sută va „exercita presiune asupra preţului la benzină, care va avea tendinţa de scumpire cu 3-4% sau 50-70 bani/litru”.
Iar dacă tendinţa de scumpire a petrolului se va menţine, concomitent cu o uşoară depreciere a leului moldovenesc faţă de dolar, atunci există riscul să avem şi o majorare de preţ la gazele naturale importate, ceea ce va duce la o posibilă majorare a tarifelor pentru consumatorii finali, mai notează pe blogul său Ioniţă.
Vlad Bercu