Cu o întârziere de jumătate de an, proiectul Legii bugetului de stat a fost aprobat săptămâna trecută de Guvern. Documentul va ajunge pe masa Parlamentului chiar în săptămâna în care la Chişinău va sosi o misiune a Fondului Monetar Internaţional.
Reformele şi bugetul vor fi, probabil, subiectele centrale ale discuţiilor cu experţii Fondului. Iar întârzierea nu va fi problema principală ce va fi abordată. La început de an, dar şi mai târziu, când nu exista nici o claritate privind acordul cu FMI şi deblocarea suportului bugetar extern, era foarte dificil de a elabora un buget care ar fi fost relativ realist. „Bugetul prevede o componentă de finanţare externă sub formă de granturi şi sub formă de credite şi înainte de a ieşi în Parlament şi a aproba acest proiect de buget, am vrut să avem o certitudine cât de cât că această finanţare va fi”, astfel a explicat ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, întârzierea elaborării proiectului.
Ministrul spune că pe parcursul ultimelor luni au avut loc mai multe discuţii cu partenerii de dezvoltare la Bruxelles, la Bucureşti şi ultima cu Fondul Monetar Internaţional. „Avem certitudinea că mergem pe calea cea dreaptă şi până la urmă Republica Moldova va beneficia de suportul partenerilor de dezvoltare”, a declarat ministrul Finanţelor.
Deci, estimările pentru Bugetul Public Naţional pentru anul 2016 prevede o creştere a veniturilor şi cheltuielilor de 11,1 la sută şi, respectiv, 13,6 la sută faţă de anul precedent, la un deficit de 3,2 la sută faţă de Produsul Intern Brut, în creştere cu 52,7 la sută. Veniturile globale ale bugetului public naţional se estimează în sumă de 48,5 miliarde de lei, iar cheltuielile – de 52,78 miliarde de lei.
Bugetul pentru anul 2016, la fel ca şi cele din anii precedenţi, are un caracter social destul de pronunţat, o mare parte din totalul cheltuielilor publice va merge spre domeniul social. Cheltuielile de ordin economic vor reprezenta 12,5 la sută din cheltuielile publice. 32,9 la sută din totalul cheltuielilor publice vor fi orientate spre ramura protecţiei sociale, 17,5 la sută vor fi repartizate pentru învăţământ, 12,8 la sută – pentru sănătate.
Cheltuielile curente se vor ridica la 90,54 la sută, o cifră chiar mai mare decât cea din anul trecut, iar cheltuielile capitale vor reprezenta doar 9,46 la sută. Comparativ cu anul 2015, cheltuielile capitale descresc atât ca pondere în cheltuielile totale cu 2,3 puncte procentuale, cât şi raportate la PIB – cu 0,7 puncte procentuale. Este un buget de austeritate, chiar mai dur decât cel din anul 2015, când orice ban va conta. În aceste condiţii, sarcina Guvernului e să asigure ca mijloacele bugetare limitate să fie direcţionate transparent şi adecvat pentru soluţionarea problemelor stringente.
Bugetul de stat pentru anul 2016 a fost construit “pe o creştere economică uşoară de 1,5 la sută”, o rată a inflaţiei de 10,5 la sută şi un curs de schimb de 21,1 lei pentru un dolar SUA.
“Creşterea anuală în termeni reali a producţiei industriale va înregistra o majorare în anul 2016 la 2,0%. Producţia agricolă se preconizează să crească în anul 2016 cu 5,0%, iar ritmul de creştere a investiţiilor în active materiale pe termen lung va constitui 2,0% /…/. Exportul va creşte modest, cu doar 1,0 la sută”, se arată în nota informativă a Ministerului Finanţelor.
La numai o zi după adoptarea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2016 în şedinţa de Guvern, Ministerul Economiei a făcut publică, după şedinţa Consiliului consultativ, prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici.
Astfel, Ministerul Economiei anticipează o creştere a economiei cu 1 la sută în 2016, o scădere a exporturilor cu 6 la sută şi un curs de schimb de 19,5 lei pentru un dolar. La începutul lunii mai BNM a revizuit în scădere prognoza inflaţiei pentru anul 2016 la 7,0 la sută, faţă de 10,1 la sută, cât anticipa în februarie.
În cazul în care se vor confirma ultimele previziuni ale Ministerului Economiei şi BNM, efectul va fi cert – scăderea veniturilor la buget şi creşterea deficitului bugetar. Vor scădea exporturile, vom avea mai puţine încasări, iar o economie cu o creştere mai lentă înseamnă, iarăşi, reducerea veniturilor. “Revizuirea de către BNM a pronosticului privind inflaţia pentru 2016 (de la 10,1% la 7,0%), Ministerul Finanţelor va trebui să ia în calcul şi această modificare, care afectează substanţial fundamentarea ajustării unor taxe şi impozite din politica fiscală, precum şi proiectul de buget”, consideră experţii Centrului Analitic Independent “Expert Grup”. Bugetul, probabil, ar trebui să fie ajustat înainte de a fi votat în Parlament.
Deficitul bugetului public naţional pe anul 2016 se estimează în sumă de 4 miliarde 272,0 milioane de lei sau 3,2 la sută din Produsul Intern Brut. Aşadar, 8,8 la sută din veniturile bugetului nu au acoperire.
“Finanţarea deficitului bugetului public naţional în anul 2016 se va efectua din surse interne şi externe, inclusiv prin emisiuni şi răscumpărări de valori mobiliare de stat, valorificarea împrumuturilor pentru finanţarea proiectelor din surse externe şi pentru susţinerea bugetului, mijloacelor din vânzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică, precum şi din mijloacele din solduri la conturile bugetelor componente ale bugetului public naţional”, notează Ministerul Finanţelor.
Principalele surse din care se va finanţa deficitul bugetar (şi rambursarea împrumuturilor) sunt din privatizare (circa 300 milioane de lei), valori mobiliare de stat (200 milioane) şi aproape 6,7 miliarde lei – împrumuturi externe (din care 2,7 miliarde pentru finanţarea proiectelor din surse externe). “Astfel, se constată o dependenţă aproape integrală a finanţării deficitului bugetar de sursele externe, ceea ce, în condiţiile actuale, reprezintă un risc semnificativ”, consideră “Expert Grup”.
Ministerul Finanţelor accentuează că proiectul bugetului pentru anul 2016 “este bazat pe încheierea unui program de colaborare cu FMI, care are o importanţă majoră pentru asigurarea durabilităţii bugetului, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu. Lipsa unui astfel de program ar putea periclita obţinerea suportului bugetar extern, suma căruia, în proiectul bugetului de stat, este de 4 679,5 milioane de lei”, dintre care, 2,59 miliarde de lei finanţări nerambursabile.
Totodată, ministerul menţionează că în cazul în care autorităţile publice nu vor realiza măsurile de politici prevăzute în matricele de politici pe fiecare program de suport bugetar extern în parte, suportul respectiv va fi redus.
Aşadar, chiar dacă ministrul Armaşu a declarat că pe parcursul ultimelor luni au avut loc mai multe discuţii cu partenerii de dezvoltare şi la Bruxelles, şi la Bucureşti, şi, ultima, cu Fondul Monetar Internaţional, se pare că nu există o siguranţă de sută la sută privind obţinerea suportului bugetar extern. Autorităţile au declarat în repetate rânduri că îşi doresc un nou program cu FMI. Însă discuţiile ar putea începe doar în luna iunie, iar negocierile şi aprobarea unui acord cu Fondul durează.
Soldul datoriei de stat, la situaţia din 31 decembrie 2016, va fi de 56,1 miliarde lei, în creştere cu 22,6 miliarde lei faţă de 31 decembrie 2015. Potrivit proiectului de buget, la sfârşitul acestui an, datoria de stat internă nu va depăşi 21,0 miliarde lei, faţă de 7,2 miliarde lei la sfârşitul anului 2015.
Legea financiară principală a ţării va fi discutată şi aprobată într-un regim de urgenţă maximă. Este firească această grabă. Potrivit legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Guvernul prezintă proiectul legii bugetului de stat Parlamentului până la 1 octombrie a fiecărui an, iar acesta adoptă legea bugetară anuală până la 5 decembrie.
Vlad Bercu
