Tudor Muravschi: “Strategia de dezvoltare a Bursei de Valori a Moldovei pentru anii 2024-2026 este una ambiţioasă”

Interviu cu Tudor Muravschi, preşedintele Bursei de Valori a Republicii Moldova.

– Domnule preşedinte, cum apreciaţi rezultatele activităţii desfăşurate în anul trecut de către instituţia pe care o conduceţi? Ce evenimente, rea­lizări sau provocări aţi evidenţia?

– Pentru Bursa de Valori a Moldovei (BVM) anul 2023 a fost un an însoţit de provocări considerabile, dar şi de realizări importante manifestate printr-o creştere calitativă a pieţei bursiere. Principalele evenimente care au marcat piaţa bursieră au fost admiterea pe piaţa reglementată a primelor emisiuni de Valori Mobiliare de Stat, precum şi listarea primelor emisiuni de obligaţiuni corporative.

Crearea pieţei secundare a titlurilor de stat prin intermediul bursei a fost un moment mult aşteptat de întreaga comunitate a participanţilor profesionişti, având potenţialul de a impulsio­na activitatea pieţei de capital. Este adevărat că, deocamdată, pot fi admise doar titlurile de stat cu termen de circulaţie mai mare de un an, care se bucură de o atenţie mai modestă din partea investitorilor, comparativ cu cele ale căror scadenţa este de până la un an. Totuşi, percepem această realizare ca un prim pas spre crearea unei pieţe pe deplin funcţionale pentru aceste instrumente financiare, şi anume, prin emiterea titlurilor ale căror plasament primar va fi efectuat prin intermediul pieţei bursiere.

Un alt eveniment crucial pentru piaţa de capital a fost emiterea şi listarea primelor obligaţiuni corporative. Pioner în acest sens a fost banca comercială MAIB, care a reuşit să atragă în jur de 260 milioane lei prin intermediul unui program de emisiune compus din patru emisiuni separate de obligaţiuni. Pentru anul curent, emitentul menţionat şi-a propus depăşirea performanţei anterioare prin stabilirea unui obiectiv ambiţios de atragere a sumei de un miliard de lei prin intermediul unui nou program de emisiune, alcătuit din zece oferte publice primare de titluri de creanţă. Este promiţător faptul că rata de subscriere la ofertele deja încheiate este în creştere progresivă. Astfel, pe 22 ianuarie curent, a fost listată emisiunea sub numărul cinci, care a fost însoţită de o ofertă subscrisă în totalitate, ceea ce denotă atât o popularizare în rândul investitorilor a acestui tip de instrument financiar, cât şi obţinerea expertizei necesare de către emitent în atingerea obiectivului stabilit.

De cealaltă parte, principala provocare manifestată pe parcursul anului 2023 a fost reducerea semnificativă a activităţii investiţionale. Astfel, indicativ este faptul că pe parcursul anului au fost încheiate 156 tranzacţii, ceea ce reprezintă o reducere cu 50% a numărului acestora raportat la rezultatele anului 2022. Evident că numărul redus al tranzacţiilor s-a reflectat şi asupra volumului tranzacţionat pe piaţa bursieră, valoarea totală a tranzacţiilor încheiate pe parcursul anului trecut fiind de puţin peste 32 milioane de lei. Volumul tranzacţionat redus denotă că bursa rămâne a fi în continuare expusă faţă de tranzacţiile mari, acestea având o importanţă deosebită atât asupra indicatorului menţionat, cât şi pentru capacitatea de finanţare a bursei. Astfel, am fost martorii tranzacţiei de preluare a Băncii Comerciale Române Chişinău de către Victoriabank, a cărei valoare a fost de peste 224 milioane lei, ceea ce depăşeşte semnificativ volumul cumulativ al tuturor tranzacţiilor încheiate pe întreaga perioadă a anului trecut.

– Ce obiective v-aţi stabilit pentru acest an şi ce repere pentru dezvoltare au aprobat acţionarii dumneavoastră?

– La finele anului trecut a fost aprobată Strategia de dezvoltare a BVM pentru anii 2024-2026. Aceasta este una destul de ambiţioasă, iar realizarea ei va necesita un efort susţinut din partea tuturor organelor de conducere a bursei, cât şi o colaborare strânsă cu membrii bursei, dar şi cu instituţiile statului. La elaborarea strategiei date au fost luate în considerare inclusiv şi recomandările formulate în cadrul proiectului desfăşurat pe parcursul anului trecut cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, printre beneficiarii acestuia fiind şi BVM.

Strategia prevede, printre altele, atât implementarea măsurilor care ar spori lichiditatea pe piaţa bursieră, cât şi acţiuni menite să faciliteze accesul investitorilor pe piaţa bursieră. Aici mă refer, nu în ultimul rând, la posibilitatea reducerii, în anumite împrejurări, a comisioanelor de tranzacţio­nare. Suntem perfect conştienţi de faptul că realizarea acestui obiectiv nu depinde doar de Bursă, eventuala reducere a comisioanelor nu va avea nici un efect dacă celelalte instituţii implicate vor face inversul. Totuşi, considerăm că există toate premisele ca să ne aşteptăm la atingerea unui numitor comun în direcţia dată, cu atât mai mult că anul trecut am avut şi o experienţă pozitivă în acest sens, atunci când, de comun acord a fost luată decizia de a reduce comisionul de tranzacţionare a Valorilor Mobiliare de Stat atât de către BVM, cât şi de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi Depozitarul Central Unic.

Aş mai vrea să adaug că, datele statistice confirmă o activitate a pieţei extrabursiere care depăşeşte semnificativ piaţa bursieră, prin urmare, atragerea fluxurilor de pe piaţa extrabursieră devine un obiectiv important pentru asigurarea dezvoltării durabile a segmentului bursier.

– Aţi putea să ne vorbiţi despre planurile şi sarcinile stabilite pentru dezvoltarea sistemului de tranzacţionare pe piaţa locală, cât şi, eventual, în ceea ce priveşte cooperarea regională? Ce îşi doresc acţionarii: achiziţionarea unei platforme noi informaţionale, închirierea sau preluarea, în anumite condiţii, a unor produse sau soluţii mai avansate în acest domeniu?

– Deocamdată, nu avem o decizie definitivă în acest sens. Există anumite circumstanţe, elucidarea cărora va contribui la luarea deciziei fie în favoarea elaborării unui sistem de tranzacţionare propriu, fie se va merge pe opţiunea de implementare a unei soluţii IT deja existente. După cum am menţionat, nu s-a renunţat la ideea de a crea un sistem de tranzacţionare propriu, avem deja şi o evaluare primară a costurilor aferente opţiunii date. Totodată, au fost lansate discuţii cu unele burse regionale privind condiţiile de preluare a sistemului de tranzacţionare utilizat de acestea. Ambele opţiuni sunt însoţite de propriile avantaje şi dezavantaje. La subiectul dat aş vrea să mai menţionez că importanţa modernizării sistemului de tranzacţionare este conştientizată de către toţi membrii organelor de conducere a bursei.

– Cum vedeţi modelul de cooperare cu potenţialii investitori, va fi diferită abordarea faţă de investitorul local şi cel străin?

– Nu putem vorbi despre o abordare preferenţială pentru investitorii străini faţă de cei autohtoni. Cred că dimpotrivă, la etapa iniţială, cu acordul potenţialilor investitori, poate fi luată în consideraţie opţiunea de păstrare a anumitor pârghii suplimentare pentru actualii acţionari pentru a putea valorifica pe deplin expertiza acestora asupra pieţei de capital autohtone.

– Cum intenţionaţi să atrageţi emitenţii pentru ca aceştia să utilizeze mai activ infrastructura bursei? Vor exista schimbări în activitatea bursei, în tarifele sau comisioanele acesteia? În acest sens, spuneţi-ne cât de competitivă este atragerea mijloacelor financiare prin intermediul emisiunilor de obligaţiuni sau acţiuni în raport cu produsele de creditare bancară?

– Bursa este un element de infrastructură menit să asigure circulaţia instrumentelor financiare admise în cadrul acesteia în baza unor reguli transparente şi echitabile. În prezent, BVM satisface pe deplin cerinţele date, totuşi, ne propunem să sporim capacitatea bursei de a oferi o vizibilitate suplimentară societăţilor, instrumentele cărora sunt listate atât pe segmentul principal, cât şi în cadrul Sistemului Multilateral de Tranzacţio­nare. Cu alte cuvinte, ne propunem să creştem capacitatea de promovare a bursei, obiectivul dat regăsindu-se şi în strategia de dezvoltare pentru anii 2024-2026, menţionată anterior.

De asemenea, intenţionăm să elaborăm şi să punem în aplicare o strategie de marketing, care să ne ofere capacitatea de a pune la dispoziţia emitenţilor nu doar o platformă pentru tranzacţionarea instrumentelor financiare emise de aceştia, dar care să ofere şi o acoperire mai largă pentru evenimentele corporative.

– Cum evaluaţi posibilitatea apariţiei pe bursă a unor noi companii “blue chips”?

– Trebuie să recunoaştem că, capacitatea de a genera astfel de evenimente este limitată de dimensiunea economiei noastre. Numărul companiilor capabile să atragă atenţia investitorilor este limitat, majoritatea acestora fiind deja prezente la bursă. Alte companii care ar putea trezi interesul investitorilor sunt, în mare parte, cele în care statul deţine o cotă de 100%, fie o cotă substanţială. Procesul de privatizare deja stagnează de câţiva ani. Totuşi, “Strategia cu privire la administrarea proprietăţii de stat în domeniul întreprinderilor de stat şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat pentru anii 2023-2030” prevede că în anul curent urmează să fie finisat procesul de triaj al companiilor de stat. Respectiv, urmează a fi stabilite companiile pasibile pentru privatizare. Sper că la adoptarea deciziei corespunzătoare se va lua în consideraţie şi posibilitatea “privatizării parţiale” a anumitor companii de importanţă deosebită, fapt ce va permite accesul investitorilor la aceste active, păstrând în acelaşi timp controlul statului asupra companiilor date.

– Având în vedere cooperarea regio­nală, cât de real este riscul ca jucătorii mari precum băncile, care reprezintă cea mai mare parte a tranzacţiilor, să plece pe alte Burse mai mari, cum ar fi cea din Bucureşti, Viena sau alte ţări. În acest caz noi cu ce vom rămâne?

– Procesul dat este unul firesc şi se manifestă atunci când o companie decide că posibilităţile unei pieţe de capital mai mari se potrivesc mai bine cu obiectivele de dezvoltare a acesteia. Practica dată este una destul de răspândită la nivel mondial. Vedem foarte multe companii, chiar şi din ţări dezvoltate, care şi-au depăşit limitele propriilor pieţe de capital şi se listează pe burse de valori din străinătate. În majoritatea cazurilor, însă, are loc o dublă listare, atunci când compania se tranzacţionează atât pe o bursă din ţara de origine, cât şi pe o bursă din străinătate, care se bucură de o recunoaştere mai mare.

Nu cred că ar fi corect să ne opunem acestui proces care oricum ne depăşeşte. În schimb, am putea să beneficiem de pe seama acestuia, datorită faptului că, atunci când o companie reuşeşte să se listeze pe o altă bursă, aceasta de fapt atrage atenţia asupra ţării sale de origine. Iar investitorii străini care investesc în respectivele instrumente financiare, obţin o expunere faţă de ţara în care emitentul îşi desfăşoară activitatea, lărgind-şi astfel acoperirea geografică a investiţiilor viitoare.

– Vă mulţumesc pentru interviu!

A discutat Ghenadie Tudoreanu

Numarul ziarului: 
Nr.04 (1030) din 31 ianuarie 2024