Banca Naţională a Moldovei a pierdut 664 mil. dolari SUA din rezerva valutară în anul 2014 pentru menţinerea leului moldovenesc, dar acest lucru nu se observă, în condiţiile în care doar săptămâna trecută moneda naţională s-a depreciat cu 5,5% faţă de dolarul american şi a atins nivelul de 16,76 lei. Cel mai interesant este că BNM ne asigură că situaţia este sub control, iar deprecierea este una sezonieră.
Având aşteptări inflaţioniste mai mari, ca urmare a deprecierii leului, BNM a majorat rata de refinanţare cu trei puncte procentuale în decembrie anul trecut, la 6,5% anual.
Expertul economic, Gheorghe Costandachi e de părere că acţiunile băncii centrale sunt mai degrabă haotic fragmentate care nu corelează cu realitatea. Din punct de vedere teoretic şi fundamental, când sunt puse nişte limite, prin rata de bază la credite ar trebui să scadă nivelul de cumpărare. Pe de o parte, BNM se teme de deflaţie, iar pe de altă parte impune o rată de refinanţare mai mare. „Atunci când majorezi rata de bază o faci cu scopul de a retrage de pe piaţă moneda naţională. Asta înseamnă că oamenii nu o să aibă bani cu ce cumpăra mărfuri şi produse. Acest lucru e calea directă spre deflaţie, ceea ce va reduce consumul”.
Referindu-se la prăbuşirea leului, Costandachi susţine că ceea ce se întâmplă în realitate cu moneda naţională este şi problema creditului acordat Băncii de Economii şi Băncii Sociale care, oficial, e de 3,5% din PIB, dar suma se ridică la 4,8 miliarde de lei. Ca urmare a creditului acordat, pe piaţă a apărut multă lichiditate. Or, BNM a doua zi a aruncat şi o cantitate mare de dolari şi euro pe piaţă şi a retras leii, ceea ce a provocat panică pe piaţă.
„Trendul cursului leu/dolar este absurd în condiţiile în care pe pieţele internaţionale paritatea euro/dolar s-a redus dramatic de la 1,39, în februarie anul trecut, la 1,12 – săptămâna trecută. În Republica Moldova se produce contrariul: euro s-a apreciat”, a explicat Costandachi.
Economistul afirmă că la introducerea euro pe piaţa internaţională, dolarul era mult mai puternic faţă de acesta, ulterior, însă, euro a câştigat teren comparativ cu dolarul şi a ajuns la 1,61 în decembrie 2007, după care trendul a fost orientat în jos. Or, noi cu siguranţă putem constata că paritatea euro/dolar determină deprecierea euro. În Republica Moldova, anul trecut a avut loc un trend de apreciere a euro faţă de dolar, care a fost ţinut artificial şi, astfel, a crescut trendul cursului leu/euro. Din vara anului trecut pe pieţele internaţionale euro a început să se deprecieze, or, şi în Republica Moldova a început aprecierea cursul leul/dolar, însă ceea ce se întâmplă în ultima perioadă, mai ales săptămâna trecută, este ieşit din comun. „Când pe pieţele internaţionale paritatea euro/dolar scade la noi e invers: moneda europeană se ridică. S-a depreciat leul şi faţă de dolar şi faţă de euro”.
Costandachi sugerează că, în realitate, pe piaţa valutară moldovenească dolarul trebuia menţinut la nivelul din ianuarie-februarie anul trecut, cu mici devieri, iar cursul leu/euro trebuia să fie apreciat pentru a păstra paritatea euro/dolar de pe pieţe internaţionale ţinând cont de faptul că BNM declară că piaţa valutară locală este influenţată de ceea ce are loc pe extern. „Republica Moldova nu produce nimic ca să ţintească deflaţia. Ce fel de deflaţie poate fi când nu produci nimic. Când există supraproducţie atunci poate fi deflaţie. În Republica Moldova este supraimport şi suprapreţ. La noi, chiar dacă vor scădea preţurile cu 50% nu se va întâmpla nimic, în condiţiile în care le depăşesc de opt-nouă ori pe cele din regine. Şi atunci când BNM spune că există deflaţie nu e corect. Acest lucru îl poate spune cineva care nu cunoaşte economia şi structura preţurilor”.
Ca urmare a prăbuşirii leului faţă de dolar, economistul Gheorghe Costandachi susţine că e foarte greu de prognozat cum va evolua cursul leului în condiţiile în care „totul se face subiectiv, la comandă şi după placul cuiva”. Cursul nu se formează în funcţie de cerere şi ofertă, ci este stabilit haotic. „În ceea ce priveşte paritatea euro/dolar, aceasta se va întoarce la 1,25-1,28 însă trendul este orientat în jos până la 1,075 pentru un euro. Moneda euro va fi depreciată dramatic în următorii doi-trei ani realizându-se, astfel, un ciclu de 10-15 ani cum e normal pe o piaţă valutară. Sunt diferite cicluri şi e ceva normal şi nu am inventat noi”.
Viorel Gârbu, directorul Institutului Economiei de Piaţă, a declarat că, în urma intervenţiilor BNM pe piaţa valutară pentru susţinerea leului moldovenesc, are loc reducerea rezervelor valutare aşa cum s-a întâmplat anul trecut şi trendul continuă şi în 2015, ba chiar şi mai râu. BNM deja a cheltuit peste 20 mil. dolari SUA.
„Totuşi, pe termen lung problema deprecierii leului cu care ne confruntăm este dificilă şi ea constă în faptul că Republica Moldova nu are o economie funcţională şi noi mereu am exportat forţă de muncă în loc să livrăm bunuri şi servicii. Republica Moldova depinde de cetăţenii care muncesc în străinătate, or, 60% din transferuri vin din Rusia, care se vor reduce ca urmare a situaţiei economice precare, dar şi a deprecierii rublei. În acest context, migranţii care se află acolo pur şi simplu vor refuza să mai lucreze pentru bani mai puţini. Un alt factor sunt exporturile şi embargourile impuse de Rusia, precum şi haosul din sistemul bancar moldovenesc. Este vorba de creditul acordat Băncii de Economii.
În prezent avem inflaţia de 4,8% şi rata de bază de 6,5%, iar majorarea ultimei deja e inflaţie. Acest lucru va duce la scumpirea creditelor. BNM, prin acţiunile sale, poate să dea un impuls inflaţiei. În 2012 banca centrală a impulsionat inflaţia”, susţine Gârbu.
Directorul Institutului Economiei de Piaţă e de părere că la sigur vor urma presiuni inflaţioniste, dar lucrul acesta va putea agrava şi mai mult situaţia economică a ţării. Inflaţia, până la urmă, este consecinţa unei economii subdezvoltate, lipsa capacităţii de producţie.
Săptămâna trecută, BNM, pentru a calma piaţa valutară, a intervenit cu echivalentul a 40 mil. dolari SUA, dar, deocamdată, efectul nu se vede, în condiţiile în care, după cum spun jucătorii de pe piaţă, banca centrală nu este interesată de aprecierea leului, iar intervenţiile sunt făcute în sume mici şi la comandă. Anul trecut BNM a pierdut din rezerva valutară 664 mil. dolari SUA, iar la 6 ianuarie 2015 activele oficiale de rezervă constituiau 2,129 miliarde USD.
Victor URSU
