Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS) a lansat public cea de-a 8-a ediţie a publicaţiei trimestriale de analiză economică (MET). Experţii de la Institut prognozează o creştere economică pentru anul 2013 de până la 4%, prognoze apropiate de cele ale Fondului Monetar Internaţional (4%), ale Ministerului Economiei (3,5%) şi ale Băncii Mondiale (3%).
Reducerea PIB-ului cu 0,8% în 2012 este pusă pe seama mai multor factori, printre care seceta din anul trecut care a afectat sectorul agricol. Tendinţa de descreştere a fost cauzată şi de reducerea valorii adăugate în sectorul de bunuri, cu 10,7%, fiind compensată, parţial, de evoluţiile sectorului de servicii. Activitatea care a avut cea mai mare contribuţie la creşterea PIB a fost comerţul cu ridicata şi amănuntul şi repararea autovehiculelor. De asemenea, deşi cu un ritm mai redus, a sporit valoarea adăugată în domeniul transportului şi telecomunicaţiilor. Creşterea serviciilor a fost parţial impulsionată de menţinerea consumului final al populaţiei pe un trend crescător.
„Anul 2012 a fost unul mai greu, cu o reducere a PIB de 0,8%. Nu ar fi fost un an atât de greu din punct de vedere economic dacă nu erau acele efecte secundare generate de secetă. În sectorul extern ne bucură faptul că continuă, deşi mai moderat, trimiterea remitenţelor. Observăm totodată o schimbare a direcţiei – mai mult intră în ţară remitenţe din Federaţia Rusă decât din Uniunea Europeană. La capitolul import şi export avem probleme pe ultimul parcurs al anului 2012, înregistrând o creştere minoră de doar 0,4%, exporturile fiind în minus. Ne bucură că sectorul bancar a avut un curs stabil, cu excepţia cazului Băncii de Economii. Aşteptările noastre pentru 2013 sunt destul de optimiste, reieşind din faptul că anul acesta se prevede o recuperare din agricultură, care desigur va influenţa şi ramurile adiacente. Şi ne aşteptăm la creşteri de peste 4%. În cel mai rău caz poate fi o temperare şi nicidecum o recesiune pentru acest an”, a rezumat directorul IEFS, Alexandru Stratan.
Cât priveşte regiunea transnistreană, Stratan a precizat că „lucrurile nu merg foarte bine. Sunt diverse subsidii din partea autorităţilor, inclusiv la servicii comunale şi întreţinere, dar la nivelul consumatorului de rând nu se observă schimbări mari”.
Criza politică din ţară, dar şi lipsa transparenţei decizionale a redus investiţiile străine. Recent, în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă, reprezentantul FMI în Moldova, Tokhir Mirzoev, a confirmat faptul că FMI nu a putut încheia cu succes programul cu Republica Moldova în lipsa unui guvern funcţional la Chişinău.
Alexandru Fala, expert al IEFS, a explicat: „Incertitudinea politică poate avea un impact negativ asupra situaţiei economice. Este regretabil că am pierdut această tranşă a FMI. Deseori când vin investitori străini sau donatori întreabă în ce relaţii suntem cu FMI şi acum îi vom speria şi mai mult cu această situaţie. Dar şi transparenţa decizională este un factor foarte important în cazul investitorilor. Nu mai spun că anul trecut am avut probleme cu investitorii care deja activau în ţară”.
În acest context, pe parcursul anului 2012 s-a înregistrat o reducere de 4,1% a investiţiilor efectuate în active materiale pe termen lung, valoarea nominală a acestora constituind 16456,5 mil. lei.
Inflaţia medie anuală în 2012 a fost de 4,6%, iar evoluţia preţurilor pe parcursul anului a fost neuniformă. Principalul factor care a cauzat majorarea preţurilor în 2012 a fost afectarea ofertei agricole, din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile.
Criza statelor din Europa de Vest a avut un impact negativ asupra dinamicii exporturilor moldoveneşti în 2012, care au fost în scădere cu 2,5% faţă de anul 2011. Evoluţia negativă a reexporturilor a fost condiţionată atât de contractarea livrărilor de diverse produse ale industriei grele care reprezintă o pistă de tranzit pe teritoriul R. Moldova, în tranzacţiile dintre Vest şi Est, dar şi de operarea modificărilor în legislaţia vamală.
Experţii se arată optimişti privind situaţia economică pentru acest an, prognozând cel mult o stabilitate a situaţiei şi nicidecum o recesiune. Condiţiile climaterice neostile ce vor permite avansarea agriculturii se vor transpune într-o creştere pozitivă a economiei naţionale în 2013.
Datorită creşterii remiterilor, precum şi a majorării salariilor vom asista la o restabilire a consumului. În 2013 consumul gospodăriilor ar putea avansa cu 7%.
Reducerea ratelor dobânzii va facilita activitatea investiţională. Pentru 2013, IEFS prognozează o creştere a investiţiilor de 7,1%.
Datorită redresării economice în statele UE, precum şi evoluţiei stabile în zona CSI, exportul va fi impulsionat şi în 2013 ar putea creşte cu 9,5%. În acelaşi timp, sporirea consumului extern va determina creşterea importului.
Condiţiile climaterice favorabile din 2013 vor avea un impact pozitiv asupra roadei, sectorul agricol înregistrând o creştere importantă. Experţii anticipează o creştere a volumului producţiei agricole cu 23,3%.
Industria va resimţi o creştere de 5,7%. Factorii care vor stimula sectorul în 2013 vor fi creşterea investiţiilor şi sporirea cererii externe pentru produsele fabricate în industria alimentară (acest segment reprezintă circa jumătate din ramura industrială).
Şi sectorul serviciilor va cunoaşte o creştere. Datorită sporirii consumului intern, comerţul se va majora cu 4,2%. Intensificarea relaţiilor comerciale externe va impulsiona activitatea transportatorilor, iar acest subsector va spori cu 3,9%.
Anticipata redresare economică va stimula piaţa muncii, astfel încât rata şomajului va constitui 5,5%, fiind în scădere cu 0,5 p. p. faţă de rata din 2012. În acelaşi context, salariul va cunoaşte o creştere cu 7% în termeni reali.
Cristina MIRON
