Tabloul economic al Moldovei. Indicatorii duduie

În anul 2017 în Republica Moldova este aşteptată o creştere economică de 4%, ca urmare a creşterii ample a exporturilor, o recoltă agricolă bună şi un consum al populaţiei, alimentat de salarii. În primul trimestru 2017, în Republica Moldova a continuat tendinţa de creştere economică înregistrată în anul 2016, PIB-ul majorându-se cu 3.1 la sută în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. La această creştere au contribuit în special activităţile de comerţ, de transport, de cazare şi alimentaţie publică, potrivit datelor balanţei de plăţi.

Pe fundalul PIB-ului în ascensiune şi exporturile de bunuri au continuat să se majoreze cu ritmuri considerabile: pe parcursul perioadei ianuarie-martie 2017 volumul fizic al bunurilor exportate a crescut cu 27.6 la sută, faţă de primul trimestru 2016. Concomitent, a crescut semnificativ şi volumul fizic al bunurilor importate (cu 20.1 la sută faţă de ianuarie-martie 2016). Deoarece pe parcursul trimestrului nu au fost înregistrate schimbări majore în preţuri, nici la export, nici la import, raportul de schimb în comerţul exterior cu bunuri a rămas practic constant.

Sub aspect regional, evoluţia pozitivă a exporturilor Republicii Moldova a fost influenţată de faptul că principalii parteneri comerciali din CSI au depăşit recesiunea economică, iar cei din UE, cu unele excepţii, au înregistrat în continuare creşteri. Cea mai mare contribuţie la majorarea exporturilor totale ale Republicii Moldova în primul trimestru 2017 l-a avut exportul de bunuri în România, care a sporit cu 42.2 la sută faţă de trimestrul similar din anul precedent, această ţară consemnând o creştere economică de 5.7 la sută. Federaţia Rusă, de asemenea, a înregistrat o dinamică pozitivă a PIB-ului (+0.5 la sută), iar exporturile moldoveneşti în Rusia s-au majorat cu 42.0 la sută comparativ cu primul trimestru 2016. De asemenea, o contribuţie semnificativă a avut-o majorarea exporturilor în Turcia de 3.3 ori. Aceasta s-a datorat atât creşterii economice a Turciei în primul trimestru 2017 (cu 5.0 la sută), cât şi intrării în vigoare a acordului bilateral de comerţ liber.

Un sfert din investiţiile directe, direcţionate în industria prelucrătoare

Investiţiile directe în economia naţională au înregistrat pe parcursul primului trimestru 2017 intrări nete de capital în valoare de 51.44 mil. USD. Intrările brute au constituit 67.95 mil. USD, din care: capital social – 12.87 mil. USD (în totalitate intrări de capital social în alte sectoare), venit reinvestit – 33.11 mil. USD (din care bănci – 7.97 mil. USD şi alte sectoare – 25.14 mil. USD) şi alt capital – 21.97 mil. USD (alte sectoare). Ieşirile aferente investiţiilor directe în economia naţională au rezultat din rambursările de împrumuturi intragrup contractate anterior de către agenţii economici rezidenţi de la investitori străini direcţi (14.66 mil. USD conform orarului, arieratele la principal constituind 6.55 mil. USD) şi din retragerea capitalului social (1.85 mil. USD).

Principala activitate economică care a beneficiat de investiţii străine este industria prelucrătoare (24.9 la sută din stocul de investiţii străine directe sub formă de capital social), urmată de activităţi financiare şi de asigurări (24.3 la sută). Alte activităţi care au atras investitori străini au fost comerţul, tranzacţiile imobiliare, informaţiile şi comunicaţiile, industria energetică. În ceea ce priveşte ţările, Italia, România şi Franţa sunt în top trei state după volumul investiţiilor în capitalul social al companiilor din Republica Moldova.

Datoria externă, în ascensiune

Datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat pe parcursul trimestrului I 2017 cu 93.91 mil. USD (sau cu 1.4 la sută faţă de sfârşitul anului 2016), constituind 6,688.60 mil. USD la 31 martie 2017. La sfârşitul primului trimestru 2017, datoria externă publică şi public garantată (27.3 la sută din total) a însumat 1,826.33 mil. USD (a crescut cu 2.7 la sută faţă de sfârşitul trimestrului IV 2016), iar cea privată negarantată – 4,862.27 mil. USD (a crescut cu 1.0 la sută comparativ cu 31.12.2016). Împrumuturile şi alocările de DST constituie 4,510.75 mil. USD (67.4 la sută din datoria externă brută), din care 40.5 la sută sunt ale sectorului public (datoria BNM, datoria de stat directă şi datoria privată asumată de stat în urma executării garanţiilor, datoria corporaţiilor publice şi UAT), iar 59.5 la sută le revin împrumuturilor contractate de agenţii economici din sectorul privat, inclusiv în cadrul creditării intragrup. Faţă de situaţia de la sfârşitul trimestrului IV 2016, stocul împrumuturilor şi alocărilor de DST a înregistrat o creştere de 1.4 la sută sau 60.16 mil. USD. “Pe parcursul primului trimestru 2017, Republica Moldova a beneficiat în continuare de sprijinul organizaţiilor internaţionale, Guvernul şi unităţile administrativ-teritoriale valorificând 62.59 mil. USD pentru proiecte finanţate din surse externe, cea mai mare parte constituind împrumutul acordat de către Guvernul României, în valoare de 53.03 mil. USD, realizat în baza Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă dintre România şi Republica Moldova”, se mai arată în datele balanţei de plăţi.

Deficit comercial de peste jumătate de miliard de lei

În primul trimestru 2017, comerţul exterior cu bunuri a înregistrat un deficit în valoare de 543.27 mil. USD, balanţa comercială s-a deteriorat cu 13.4 la sută, comparativ cu primul trimestru 2016. Această tendinţă a fost cauzată de majorarea mai semnificativă a importurilor (cu 163.96 mil. USD) în raport cu exporturile (cu 99.62 mil. USD). Valoarea exporturilor de bunuri efectuate de Republica Moldova în primul trimestru al anului 2017 a constituit 395.41 mil. USD. Ponderea exporturilor către piaţa Uniunii Europene a fost de 55.3 la sută, a exporturilor către ţările CSI – de 26.7 la sută, altor ţări le-a revenit o pondere de 18.0 la sută. Exportul către Uniunea Europeană a înregistrat o creştere cu 37.0 la sută faţă de trimestrul I 2016, determinată de majorarea livrărilor către România cu 42.3 la sută, Germania – cu 32.6 la sută, Italia – cu 70.6 la sută, Marea Britanie – cu 32.9 la sută. Concomitent, o dinamică pozitivă au înregistrat şi exporturile destinate ţărilor CSI, care s-au majorat cu 24.6 la sută comparativ cu trimestrul I 2016, datorită creşterii livrărilor către Rusia cu 42.0 la sută şi către Belarus – cu 10.8 la sută.

Turcia, principalul importator de vinuri

Exportul de băuturi alcoolice efectuat în primele trei luni ale anului 2017 a constituit 37.46 mil. USD, în creştere cu 17.7 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2016. Distribuţia pe ţări a exportului de băuturi alcoolice reflectă că cea mai mare contribuţie la majorarea livrărilor, în primul trimestru al anului 2017, a avut-o Turcia, pe a cărei piaţă exporturile de vinuri au crescut de 6.0 ori faţă de primul trimestru 2016. O creştere semnificativă a înregistrat şi exportul către Rusia (de 2.0 ori), urmată de România (+72.6 la sută) şi Georgia (de 2.0 ori). Totodată, exportul de vinuri spre Ucraina şi SUA a înregistrat o evoluţie negativă, diminuându-se de 2.2 ori şi, respectiv, cu 42.3 la sută.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.27 (699) din 5 iulie 2017