Sistemul bancar moldovenesc este bine capitalizat cu suficiente lichidităţi pentru a face faţă crizei generate de COVID-19, se arată în mesajul Băncii Naţionale a Moldovei. În acelaşi timp, primele semnale ale crizei încep să apară. Depozitele bancare scad, iar creditele neperformante cresc.
Datele BNM relevă că în luna martie 2020, depozitele noi atrase la termen au constituit 1,6 miliarde lei, în descreştere cu 12,5% comparativ cu luna februarie şi cu 29,7% faţă de luna martie 2019. Volumul depozitelor atrase în monedă naţională a constituit 1 089,4 milioane lei (-6,3% faţă de luna precedentă şi -25,6% faţă de martie 2019). Volumul depozitelor atrase în valută recalculat în MDL a constituit 575,6 milioane lei (-22,2% faţă de luna precedentă şi -36,3% faţă de martie 2019).
Cel mai mult s-au redus plasamentele noi ale persoanelor fizice în monedă naţională şi valută. Astfel, în valoare anuală, depozitele s-au redus de două ori la 448 milioane lei. În acelaşi timp, plasamentele businessului în valută s-au majorat în luna martie până la echivalentul a 127,6 milioane lei faţă de 57,5 milioane lei în februarie. La fel au crescut şi depozitele în monedă naţională cu aproape 1,5 ori la 380 milioane lei. În valoare anuală, depozitele persoanelor juridice s-au majorat cu peste 50% până la 507,6 milioane lei.
Saltul depozitelor persoanelor juridice se explică prin plasamentele pe termen scurt, dar şi ca urmare a situaţiei incerte generată de criza COVID-19.
Volumul total al depozitelor bancare în monedă naţională şi valută a constituit 70 miliarde lei, cu 0,35 mai mult în martie faţă de februarie. Acest lucru este explicat prin deprecierea leului moldovenesc pe fundalul majorării plasamentelor în valută ale businessului.
Soldul total al creditelor bancare a constituit la sfârşitul lunii martie 42 miliarde de lei, cu 0,4% mai mult comparativ cu luna februarie, în timp ce în valoare anuală majorarea a fost de 15%. Avansul a fost generat de creditele imobiliare şi de consum.
Băncile afirmă că creditează în continuare şi businessul, şi persoanele fizice şi sunt flexibile privind rambursarea, însă datele BNM arată contrariul. În luna martie, creditele noi acordate au constituit 2,62 miliarde lei, în descreştere cu 8,2% faţă de luna martie 2019. Volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 1,9 miliarde lei (+18,2% faţă de luna precedentă şi +0,1% faţă de martie 2019). Volumul creditelor acordate în valută recalculat în monedă naţională a constituit 627,1 milioane lei (-10,1% faţă de luna precedentă şi -31,3% faţă de luna martie 2019). Reducerea cea mai mare a împrumuturilor se atestă în rândul persoanelor fizice cu 20%.
În ceea ce priveşte creditele neperformante, acestea s-au majorat nesemnificativ la 8,5% (3,6 miliarde lei) pe sistemul bancar. Criza care s-a abătut asupra economiei deja se face simţită şi la bănci. Lichiditatea curentă s-a redus la 50,3% (≥20%) faţă de 51% în februarie şi 52,3% – în martie anul precedent.
Economiştii sunt de părere că pentru o bancă, majoritatea resurselor vine de la cei care depun banii pentru economisire, sub formă de depozite, iar cea mai mare parte a activelor, adică plasamentele pe care le face o bancă, sunt reprezentate de creditele către clienţi. Dacă timp de nouă luni, o perioadă foarte lungă, nu încasezi nicio rată de la clienţi, pot apărea probleme de lichiditate în condiţiile în care bilanţul trebuie întotdeauna să fie finanţat şi, în esenţă, banca să-şi păstreze angajamentele faţă de deponenţii pe care îi are şi cărora le-a luat resursele.
Este clar că vor suferi nu doar agenţii economici din economia reală, dar şi băncile. Profiturile realizate în ultimii 2-3 ani nu vor mai fi. Ceea ce se întâmplă astăzi în mediul de afaceri influenţează negativ şi băncile. Nu va fi acea cerere de credite, vor scădea profiturile. Ca urmare a situaţiei de carantină, economia stagnează. Or, acest lucru poate duce la creşterea datoriilor la credite, ceea ce agravează situaţia băncilor comerciale, profitul scade simţitor, volumul creditelor noi scade. Deci, evoluţiile din sectorul bancar pot fi foarte negative, respectiv, şi evoluţiile din economie.
“Politica monetară a BNM, deşi a fost relaxată gradual în ultimele săptămâni, rămâne relativ restrictivă din cauza nivelului înalt al normei rezervelor obligatorii. Astfel, la moment, băncile sunt obligate să reţină 34% din mijloacele atrase în monedă naţională şi 20% din mijloacele atrase în valută străină, fiind la moment „îngheţate” prin această pârghie administrativă circa 18 miliarde lei. Politica respectivă asigură stabilitatea sistemului bancar, care a fost principala realizare a BNM după criza „furtului miliardului”, însă în condiţiile COVID-19, un nivel atât de înalt al normei rezervelor obligatorii privează economia de importante volume de lichidităţi care ar putea fi direcţionate spre o politică bugetară expansionistă anti-criză (pentru comparaţie, în timpul crizei economice din 2009, care după magnitudine ar putea fi mai moderată faţă de criza curentă, BNM a redus norma rezervelor obligatorii până la 8% în lei şi valută străină)”, se arată într-o analiză a Centrului Analitic Expert Grup.
Preşedintele Agroindbank, Serghei Cebotari, a declarat într-un interviu pentru agora.md că măsurile întreprinse de BNM sunt binevenite. Dar ceea ce este clar de pe acum e că practic nimeni nu va ieşi fără pierderi din această criză. Reducerea ratei rezervelor obligatorii permite accesul la lichidităţi de aproximativ 3 miliarde de lei care pot fi direcţionate în economie, iar diminuarea ratei de bază este o premisă pentru diminuarea dobânzilor. Relaxarea cerinţelor de capital le permite băncilor să aloce o parte din acest capital pentru formarea provizioanelor în cazul deteriorării calităţii creditelor. Aceste decizii sunt necesare şi probabil suficiente la situaţia zilei de azi.
Totuşi, trebuie să conştientizăm că actuala criză nu se va opri în momentul în care vom reuşi să stopăm răspândirea virusului. Ea va trece în una pur economică. Cu cât mai repede va fi soluţionată problema epidemiologică, cu atât mai puţin severă va fi criza economică. Dar ea cu siguranţă va dura mai mult decât situaţia cauzată de COVID-19 şi ceea ce ne aşteaptă în viitor nu este deloc îmbucurător.
Acum e greu de spus cu precizie cât de afectate vor fi ramurile economiei. Dar este posibil să ajungem la situaţia când doar aceste măsuri ale BNM nu vor mai fi suficiente. Înţelegem că fondurile statului sunt insuficiente şi nu avem cum conta pe ele. Dar dacă ajungem la o astfel de etapă a crizei, atunci incapacitatea de rambursare a clienţilor va afecta calitatea portofoliului de credite, care aduce după sine un şir de alte aspecte negative. Pentru un astfel de scenariu, e posibil să fie necesară modificarea temporară a unor regulamente şi acte normative de către BNM.
Este clar că fiecare bancă trebuie să aibă o abordare individuală faţă de fiecare client, atât persoane juridice, cât şi retail, pentru a aprecia la justa valoare problemele cu care aceştia se confruntă şi pentru a le acorda suportul necesar ca să depăşească criza.
Victor Ursu
