Lumea este sub asediu. Pandemia de coronavirus s-a extins pe toate continentele. Numărul celor infectaţi este în creştere. Noul virus COVID-19 curmă tot mai multe vieţi. Pandemia care se extinde la cote alarmante pe continentul european va duce iminent la o criză economică, cu consecinţe poate şi mai dure decât criza de acum zece ani.
Nici Republica Moldova nu face excepţie. Patru din cinci cei mai mari parteneri comerciali ai Moldovei, şi în primul rând Italia, sunt prinşi într-un şoc pe care nu l-au cunoscut după cel de-Al Doilea Război Mondial. Încleştarea pandemiei o resimt, poate mai mult ca altele, ţările din care vin cele mai multe remitenţe. În plină criză, s-ar putea să nu vină unele investiţii planificate.
Se înmulţesc domeniile afectate de epidemia de coronavirus, până la nivelul în care spectrul recesiunii s-a conturat foarte bine. În condiţiile stării de urgenţă, multe întreprinderi au fost nevoite să-şi suspende activitatea, în special din domeniul HORECA şi comerţ. La fel, aviaţia civilă, transporturile auto. Suferă mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, care nu au bani „pentru zile negre”. Este afectat comerţul exterior. Investitorii, care au probleme în ţările lor, îşi vor reduce investiţiile în alte ţări.
Preşedintele Igor Dodon a anunţat în cadrul platformei „Preşedintele răspunde”, difuzată la 20 martie, că autorităţile au elaborat trei scenarii privind evoluţia economiei moldoveneşti afectate de criza provocată de răspândirea coronavirusului. „Bugetul pentru anul acesta a fost construit pe o creştere economică de 3,6 la sută. Să fim sinceri, nu vom avea o astfel de creştere în 2020. /…/ Am elaborat un scenariu cu 0% creştere economică, unul ce prevede o scădere a PIB-ului cu 3 la sută şi altul cu 5 la sută. În funcţie de aceste scenarii, am calculat suma veniturilor pe care le-ar putea rata bugetul”, a menţionat şeful statului.
Igor Dodon a mai spus că, potrivit celui mai sumbru scenariu, în acest an bugetul ar putea rata venituri în sumă de 6-7 miliarde lei sau 300 de milioane de euro. „De unde vom lua aceşti bani? Fondul Monetar Internaţional a anunţat că este disponibil să acorde o asistenţă de 100 milioane de dolari. La sfârşitul anului trecut am ajuns la un acord cu Federaţia Rusă despre deschiderea unei linii de creditare în sumă de 500 milioane de euro, dintre care 200 milioane de euro urmează să fie alocate la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie. Totodată, China şi-a exprimat disponibilitatea de a susţine R. Moldova în vederea compensării pierderilor suportate în urma crizei COVID-19”. Potrivit preşedintelui, guvernul chinez este gata să ne aloce un credit de câteva sute de milioane de dolari.
„Vom mai avea nevoie suplimentar de 50-100 milioane de euro pentru a investi în economie. În prezent discutăm de unde şi cum obţinem aceste mijloace”, a mai spus şeful statului.
Criza economică va da peste cap toate prognozele, în cazul în care pandemia „va împinge” economia pe scenariul sumbru. Va fi cel mai mare declin după anul 2009, când am avut o cădere a Produsului Intern Brut de 6 la sută.
Este vorba de scenarii ipotetice, care ar putea să se întâmple, dar, la fel, ar putea să rămână doar pe hârtie, iar realităţile ar putea fi altele decât ne aşteptam, însă deocamdată lumea este bântuită de panică şi pesimism care, în condiţiile de astăzi, sunt un sfetnic rău.
Pandemia obligă statele să ia măsuri de sprijin pentru companiile care vor avea de suferit şi, deopotrivă, pentru a evita o criză economică.
Prim-ministrul Ion Chicu a făcut publice măsurile de suport pentru agenţii economici, pe care le va întreprinde Guvernul. Astfel, va fi introdus moratoriu asupra tuturor controalelor de stat, până la 1 iunie 2020. În caz de extindere a stării de urgenţă, acest termen va fi prelungit. În această perioadă se va suspenda controlul fiscal, financiar, privind calitatea produselor/serviciilor, parametrii tehnologici şi/sau cerinţele specifice pentru genul de activitate desfăşurat, precum şi controlul privind respectarea normelor de protecţie a muncii.
Totodată, se propune anularea obligativităţii efectuării auditului obligatoriu al situaţiilor financiare individuale pentru anul 2019 pentru entităţile economice mijlocii şi mari, anunţă Ministerul Finanţelor.
De asemenea, achitarea impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător pentru primul trimestru al anului 2020 se va efectua până la data de 25 iunie 2020. În acelaşi context, declararea şi achitarea impozitului pe venit pentru anul 2019 de către întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărăneşti (de fermier), neplătitori de TVA, cu până la 3 salariaţi şi de către agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (regimul IVAO), se va efectua până la 25 aprilie 2020.
Tot în perioada stării de urgenţă, termenul de examinare a cazurilor de încălcare a legislaţiei fiscale şi vamale sau de examinare a contestaţiilor fiscale şi vamale care a survenit în perioada stării de urgenţă declarate, se va prelungi cu 30 de zile.
În acelaşi timp, începând cu 1 mai 2020 va fi redusă cota TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA. Se prevede majorarea cu 150 milioane de lei (prin rectificarea bugetului) a Fondului de Intervenţie a Guvernului, pentru oferirea unor garanţii pentru creditarea bancară a unor entităţi economice strategice, în caz de necesitate (mecanism similar fondului de garantare oferit de Guvern prin programul Prima Casă).
Comitetul Executiv al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a decis, în şedinţă extraordinară, diminuarea ratei de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,25 puncte procentuale, până la 3,25 la sută anual. Este a doua oară în luna martie când BNM relaxează politică monetară, după ce la 4 martie a redus rata de bază de la 5,50 la 4,50 la sută anual.
Ultima oară când a fost înregistrată o rată comparabilă cu cea stabilită la 20 martie a fost la 29 aprilie 2013, când BNM a redus rata la 3,50 la sută.
Totodată, prin decizia din 20 martie, a fost micşorată cu 2,5 puncte procentuale norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă şi majorată cu 1,0 p.p. norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă.
Un comunicat de la banca centrală precizează că „astfel, decizia BNM vine să consolideze şi mai mult nivelul de lichidităţi în sectorul bancar şi să susţină mediul de afaceri pe fondul evoluţiilor recente din economia globală şi cea naţională”. După aceste decizii banii devin mai ieftini şi mai accesibili pentru agenţii economici şi populaţie. Aceasta înseamnă ca vor fi suficiente lichidităţi pentru a asigura activitatea economică, iar băncile comerciale urmează să-şi revadă dobânzile pe care le percep la creditele acordate.
Cele mai mari patru bănci din Republica Moldova, Mobiasbancă – OTP Group, Victoriabank, Moldova-Agroindbank, Moldindconbank şi alte instituţii financiare au anunţat că amână plata creditelor până la 31 mai 2020. Această decizie se referă, în special, la creditele de consum, ipotecare, cardurile de credit şi overdraft-urile. Băncile au mai anunţat că nu vor calcula penalităţi pentru întârzierea sau neplata creditelor în perioada respectivă.
Totodată, Moldova-Agroindbank anunţă că, pentru a susţine clienţii persoane juridice din industriile afectate de circumstanţele cauzate de COVID-19, examinează o serie de facilităţi, inclusiv diminuarea ratei dobânzii, valabile până la 31 decembrie 2020, care vor fi acordate în mod individual. Mobiasbancă – OTP menţionează că clienţii persoane fizice care resimt un impact direct şi de durată de pe urma acestei situaţii şi nu vor fi în stare să achite ratele la credit un timp îndelungat, pot solicita reeşalonarea ratelor la credit şi a dobânzilor.
„Alianţa Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (AIM) consideră că primul pachet guvernamental de măsuri de suport, anunţat de premierul Ion Chicu este un început bun, dar pentru întreprinderile mici şi mijlocii este nevoie de mai mult. Sectorul IMM-lor are nevoie de suport pentru a preveni falimentele şi disponibilizările în masă în timpul şi după finalizarea stării de urgenţă. Moldova trebuie să urmeze exemplul partenerilor săi europeni în luarea de acţiuni ferme acum, pentru a preveni falimentări şi pierderi masive ulterioare”, se arată în declaraţia oficială a AIM.
IMM-urile solicită reeşalonarea plăţilor sau prelungirea termenului de calculare şi achitare a TVA, şi a impozitului pe venit; scutirea sau reeşalonarea impozitelor aferente plăţilor salariale pentru perioada de carantină; îngheţarea plăţilor privind rambursarea împrumuturilor şi creditelor către băncile comerciale şi organizaţiile de creditare nebancară, precum şi amânarea plăţii dobânzilor aferente creditelor şi împrumuturilor, inclusiv neaplicarea penalităţilor şi majorărilor pentru întârziere. De asemenea, AIM solicită intervenţia şi suportul pentru reeşalonarea plăţilor către arendatori şi furnizorii de servicii comunale fără sistarea serviciilor comunale; suport pentru achitarea salariilor angajaţilor care se află în concediu forţat. O soluţie, în opinia micilor întreprinderi, poate fi utilizarea contribuţiilor sociale de stat datorate de angajator pentru achitarea acestor compensaţii.
De asemenea, se propune crearea unui fond de stat pentru compensarea de urgenţă a pierderilor suferite de companie urmare a carantinei impuse de starea de urgenţă, precum şi acordarea de împrumuturi cu dobânda zero pentru companiile aflate în dificultate şi garantate prin fondul de garantare al ODIMM.
Statele occidentale au creat fonduri de stat de miliarde pentru susţinerea companiilor şi populaţiei. Economia moldovenească este una mică, cu posibilităţi limitate, care nu poate să-şi permită alocarea unor sume uriaşe, ceea ce, însă, ar putea să o facă să revadă priorităţile cheltuielilor financiare pentru a acorda ajutor companiilor de care au nevoie iminentă „încă de ieri”. Unele din măsurile anunţate sunt ca un „tratament medical pe termen mediu”, dar „va exista viaţă” şi după pandemie şi atunci va veni greul pentru activitatea companiilor. Ceea ce ştim este că multe din ele sunt în stare de şoc şi dacă mai durează carantina în care se află, vor ajunge în prag de faliment. Şi întrebarea este: Cum trebuie să acţionăm? Le susţinem pe linia de plutire sau găsim „antidotul” pentru punerea în mişcare a economiei la înalte turaţii după ce depăşim molima ce a dat peste noi şi a cuprins întreg globul? Mai menţinem ţinta deficitului sau atragem mijloace, dacă desigur, ni le acordă cineva, pentru a crea un fond de stat pentru a acorda ajutor companiilor şi cetăţenilor? Ceea ce aşteaptă şi unii, şi alţii sunt acţiuni ferme şi clare din partea Guvernului.
Ar trebui, de fapt, să tragă şi o concluzie din această criză şi companiile. În ultimile decenii crizele se repetă, cu o îndârjire diabolică, din zece în zece ani. Şi acest lucru un antreprenor ar trebui să-l aibă mereu în vedere, să strângă „bănuţ cu bănuţ” pentru a crea rezerve pentru „zile negre”, să nu mai urmărească profituri de zeci de procente, ci să se „mulţumească” cu 3-5 sau chiar 10 la sută, cum ar fi normal într-o economie stabilă şi normală.
Nu se ştie, însă, ce va fi mâine. Însă, se pare, că ne vom afla încă mult timp sub presiunea pandemiei, care nu mai are capăt, şi consecinţele acesteia.
Vlad Bercu
