Guvernul a aprobat un proiect de lege care facilitează atragerea investiţiilor străine în economia Republicii Moldova. Astfel, lucrătorii imigranţi vor obţine mai uşor dreptul de muncă şi de şedere în ţara noastră.
Proiectul de lege asigură obţinerea în mod facilitat a permisului de lucru şi de şedere pentru lucrătorii străini de înaltă calificare, lucrătorii detaşaţi, persoanele cu funcţii de conducere, angajaţii companiilor din lista investitorilor de importanţă naţională şi lucrătorii, meseria cărora se regăseşte în lista ocupaţiilor prioritare pentru piaţa muncii din Republica Moldova.
Documentul mai prevede că termenul de acordare a dreptului de muncă şi de şedere pentru lucrătorii imigranţi se reduce cu mai mult de jumătate. Se simplifică şi modalitatea de prelungire a permisului de şedere şi de muncă. Iar per ansamblu numărul de proceduri se reduce cu peste 30 la sută. Iar pentru a facilita perfectarea actelor, solicitantul le va depune doar la Ghişeul unic.
În scopul protecţiei pieţei muncii autohtone, cuantumul angajaţilor în cadrul companiei-solicitante va trebui să se diminueze în favoarea angajaţilor autohtoni, astfel încât peste 5 ani acesta să nu depăşească 50 la sută din numărul total de angajaţi. În caz contrar, angajatorul va angaja străinii conform procedurii obişnuite.
Potrivit asociaţiilor de business, în prezent, procedura de eliberare a permiselor de muncă pentru cetăţenii străini este una anevoioasă, iar termenul de obţinere a actelor putea dura şi o jumătate de an. Asta descuraja investitorii care, venind în Moldova cu bani, nu puteau aduce cu ei şi echipa de specialişti care să pună în funcţiune afacerea.
Vor beneficia de facilităţi la obţinerea permisului de lucru şi de şedere, în primul rând, străinii care deţin o funcţie superioară în cadrul unei întreprinderi sau reprezentanţe, instituţie, organizaţie publică care angajează străini în condiţiile legii, sau cei care conduc aceste entităţi, un departament sau o subdiviziune a acestora. De asemenea, persoana cu funcţii de conducere – străin care are în subordine personal angajat, supraveghează şi controlează activitatea personalului subordonat.
De acelaşi tratament se vor bucura lucrătorii străini de înaltă calificare. Adică străinii care deţin cunoştinţe deosebite, esenţiale pentru producere, cercetare, tehnici, procese, proceduri sau gestionare a întreprinderii.
La evaluarea acestor cunoştinţe se vor lua în considerare atât cunoştinţele specifice desfăşurării activităţii întreprinderii, cât şi deţinerea unui nivel de calificare într-un tip de muncă sau activitate care necesită cunoştinţe tehnice specifice, inclusiv apartenenţa la o specialitate acreditată.
Şi străinii angajaţi oficial la o întreprindere cu sediul în alt stat, detaşaţi temporar în baza unui contract de prestări servicii sau lucrări, ori a unui act de detaşare la o întreprindere sau reprezentanţă din Republica Moldova, unde vor presta activitate conform contractului sau actului de detaşare, nu vor vai fi obligaţi să suporte birocraţia actuală când e vorba de un permis de muncă sau şedere. La fel, şi străinii care sunt asociaţi sau acţionari ai persoanelor juridice cu investiţii străine înregistrate în Republica Moldova şi nu deţin funcţii supuse remunerării în cadrul acestora.
Potrivit proiectului, dreptul la muncă şi dreptul de şedere în scop de muncă se acordă pe o perioadă de până la un an, cu posibilitatea prelungirii pentru un nou termen, cu achitarea tarifelor stabilite pentru eliberarea actului de identitate.
Persoanelor cu funcţii de răspundere care au făcut investiţii în valoare echivalentă de 40-200 salarii medii lunare pe economie sau au creat 4 locuri de muncă li se acordă permis pe 2 ani, la investiţii de maximum 600 salarii medii – pe 3 ani, 2000 salarii – pe 4 ani şi, respectiv, 8 ani dacă au făcut investiţii în sumă de peste 4000 salarii medii pe economie şi au creat cel puţin 50 de locuri de muncă.
În cadrul unor proiecte investiţionale se prevede că, după cinci ani de la înfiinţare, cel puţin 50 la sută din numărul de angajaţi să fie angajaţi autohtoni.
Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, în perioada anilor 2014–2016, în Republica Moldova se aflau 3318 cetăţeni imigranţi cu drept de muncă, 88 la sută dintre care erau bărbaţi.
Cei mai mulţi, respectiv 51,6 la sută dintre aceştia, aveau studii superioare, după care urmau cei cu studii medii de specialitate – 22,9 la sută, şi liceale, medii generale – cu puţin peste un sfert.
Majoritatea persoanelor străine erau angajate în Republica Moldova în funcţii de administratori – 26,9 la sută, directori adjuncţi – 7,5 la sută, manageri – 6,1 la sută, sportivi – 5,5 la sută, pedagogi – 4,4 la sută şi 2,9 la sută – în domeniul construcţiilor.
În anul 2016, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a dat aviz pozitiv sau a prelungit dreptul la muncă pentru 2 125 de cetăţeni străini.
Cei mai mulţi cetăţeni străini care muncesc în Republica Moldova sunt din România – 23,4 la sută, Turcia – 15,2 la sută, Ucraina – 14,2 la sută şi Italia – 9,8 la sută.
Procesul de imigrare în Republica Moldova înregistrează, în total, tendinţe de creştere, astfel, în 2014 numărul imigranţilor s-a dublat faţă de 2009. În acelaşi timp, numărul străinilor din Republica Moldova care deţineau permise de şedere permanentă a constituit 11 121 persoane, cu 24,8 la sută mai puţin faţă de 2009.
Mai multe categorii de cetăţeni străini din ţările Uniunii Europene nu vor mai avea nevoie de permise de şedere provizorie pentru Republica Moldova. Documentul prin care Parlamentul a acordat aceste facilităţi a fost publicat în Monitorul Oficial. Astfel, persoanele aflate în vizită de afaceri, persoanele transferate temporar de societatea lor, stagiarii absolvenţi de studii superioare, vânzătorii profesionişti, prestatorii de servicii contractuale, profesioniştii independenţi nu vor mai avea nevoie de permise. Totuşi, aceştia se vor putea afla pe teritoriul ţării fără acest act o perioadă de timp stabilită, de la 3 la 6 luni timp de un an.
Persoana juridică din Moldova, care va beneficia de serviciile cetăţenilor străini, în termen de trei zile de la data intrării în ţară a străinului, va merge la autoritatea competentă pentru străini şi va depune o declaraţie pe propria răspundere în privinţa scopului şi duratei aflării cetăţeanului din UE în Moldova. În baza declaraţiei, autoritatea pentru străini va confirma dreptul străinului de aflare temporară pe teritoriul ţării noastre, scrie BizLaw.
Potrivit noului proiect, nu este necesară obţinerea dreptului la muncă pentru:
– Sportivi;
– Străinii invitaţi la muncă de Guvern sau de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice;
– Specialiştii sosiţi în baza tratatelor internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte;
– Lucrătorii înalt calificaţi;
– Persoanele cu funcţii de conducere;
– Străinii angajaţi în proiecte de importanţă naţională;
– Lucrătorii detaşaţi pentru o perioadă cumulativă de cel mult 90 de zile;
– Străinii a căror calificare este inclusă în lista ocupaţiilor prioritare.
Să facem o comparaţie. Numărul cetăţenilor imigranţi cu drept de muncă este de peste 3,3 mii. Numărul populaţiei ocupate se ridică la 1 milion 219,5 mii de persoane. Aşadar, străinii nicidecum nu pot atenta la locurile de muncă ale moldovenilor. Mai ales că e vorba de companii create de străini, persoane înalt calificate implicate în proiecte investiţionale.
Deşi ani la rând s-a vorbit despre costul redus al forţei de muncă, care prezenta o atracţie pentru străinii care doreau să dezvolte o afacere în Moldova, s-a constatat că acesta nu mai este un avantaj, calitatea acestei forţe de muncă este sub orice nivel. Două firme străine cu afaceri în Republica Moldova au ajuns la o concluzie tristă după simulările angajărilor efectuate în nordul şi sudul ţării, există foarte puţine persoane care ar corespunde cerinţelor companiilor.
În anul 2012 compania germană Draexlmaier care a investit în deschiderea unor producţii în Zona Economică Liberă Bălţi a simulat angajările pe un număr de populaţie de 160 mii de oameni, iar firma Danube Logistics, care operează Portul Internaţional de la Giurgiuleşti şi administrează Zona Economică Liberă din aceeaşi regiune, pe un număr de 100 mii persoane. S-a constatat că la o populaţie de 100 mii de locuitori oferta de muncă este de 1500 persoane calificate, iar în cazul femeilor numărul este şi mai mic – 1000. În plus, legislaţia muncii rigidă acutizează constrângerile forţei de muncă.
Vlad Bercu
