Dacă Republica Moldova ar intenţiona să plătească în acest moment toată datoria publică acumulată, fiecare cetăţean al Republicii Moldova ar trebui să scoată din buzunar 16,8 mii de lei, adică 966 USD. Suma este mai mare cu 22,3% în semestrul unu al anului 2019 faţă de perioada similară a anului 2016, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
Datoria publică a Republicii Moldova a crescut considerabil an de an. Autorităţile se laudă că ţara noastră are una din cele mai mici datorii la nivelul statelor din regiune, raportat la produsul intern brut. Cu toate acestea, datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că datoria statului, care va trebui plătită de fiecare moldovean, creşte în mod continuu.
Spre comparaţie, în anul 2016 datoria în contul unui moldovean era de numai 12140 lei, dar trebuie să ţinem cont că statistic şi populaţia ţării era mai numeroasă atunci. În comparaţie cu statele din UE spre care tinde Republica Moldova, cele mai ridicate niveluri ale ponderii datoriei publice guvernamentale în PIB le înregistrează Grecia (178,6%), Italia (131,8%), Portugalia (125,7%), Belgia (103,1%), Spania (98,3%), Franţa (97%) şi Marea Britanie (87,7%). Un nivel mai scăzut al datoriei publice guvernamentale înregistrează România (35%), Cehia (34,6%), Bulgaria (25,4%), Luxemburg (23%) şi Estonia (9%).
Majorarea soldului datoriei sectorului public în anul 2019 a fost condiţionată de majorarea soldului datoriei de stat (2368,4 mil. lei sau 4,6% comparativ cu sfârşitul anului 2018), aceasta continuând să înregistreze o pondere majoritară în totalul datoriei sectorului public (90,7%). Celelalte componente ale sectorului precum datoria BNM, întreprinderilor sectorului public şi unităţilor administrativ-teritoriale au înregistrat valori diminuate comparativ cu cele de la sfârşitul anului 2018.
Totodată, diminuarea soldului datoriei de stat în valori nominale se datorează atât diminuării intrărilor de împrumuturi de stat externe pentru finanţarea proiectelor investiţionale, cât şi diminuării finanţării interne nete pozitive, aprobată pentru anul 2019. Astfel, pentru anul 2019 se estimează că finanţarea externă netă va constitui 192,6 mil. dolari SUA, cu 53,8 mil. dolari SUA sau 21,8% mai puţin decât valoarea aprobată, iar finanţarea internă netă va înregistra o diminuare de 1545,5 mil. lei sau cu 60,8% pe fonul renunţării la emisiunea VMS suplimentare pentru completarea rezervei de lichidităţi. Din totalul intrărilor brute prognozate pentru anul 2019, 53,1% se vor îndrepta spre finanţarea proiectelor investiţionale, iar 46,9% – pentru suport bugetar.
“La finele anului 2019, soldul datoriei de stat va fi compus preponderent din datorie de stat pe termen lung şi cu rată fixă a dobânzii, asigurându-se încadrarea în limitele stabilite în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu 2019-2021. Astfel că, la situaţia din 31 decembrie 2019, datoria de stat scadentă în decurs de un an nu va depăşi 25,0% din total, iar datoria de stat cu rata dobânzii variabilă nu va depăşi 40,0% din total. Pentru VMS emise pe piaţa primară rata medie a dobânzii poate constitui aproximativ 6,3% anual, pentru împrumuturile externe fixe – aproximativ 2,0% anual, iar pentru datoria externă variabilă – rata dobânzii va oscila în dependenţă de evoluţia ratelor internaţionale precum Libor 6 months şi Euribor 6 months. În dependenţă de cererea pieţei, Ministerul Finanţelor în continuare va susţine majorarea ponderii obligaţiunilor de 2,3 şi 5 ani în circulaţie cu rată fixă a dobânzii, în anul 2019 emisiunile fiind prognozate în totalitate în monedă naţională”, potrivit proiectului Bugetului pentru anul 2020.
Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2019 va constitui 28,1%, dintre care 11,6% – datorie de stat internă şi 16,5% – datorie de stat externă. Cheltuielile legate de serviciul datoriei de stat în anul 2019 se estimează în sumă de 1 669,6 mil. lei, ceea ce constituie o diminuare cu 275,0 mil. lei sau cu 14,1% comparativ cu valoarea aprobată pentru anul 2019.
Conform estimărilor, soldul datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2020 nu va depăşi 67 528,2 mil. lei, dintre care 61,9% datorie de stat externă şi 38,1% – datorie de stat internă, înregistrând o majorare cu 9 245,7 mil. lei faţă de valoarea precizată pentru sfârşitul anului 2019, preponderent din contul finanţării externe nete pozitive prognozate pentru anul următor.
La finele anului 2020, soldul datoriei de stat va fi în continuare compus preponderent din datorie de stat pe termen lung şi cu rată fixă a dobânzii. Pentru VMS emise pe piaţa primară, rata medie a dobânzii poate constitui aproximativ 7,0% anual, pentru împrumuturile externe fixe – aproximativ 2% anual, iar pentru datoria externă variabilă rata dobânzii va oscila în dependenţă de evoluţia ratelor internaţionale precum Libor 6 months şi Euribor 6 months. În dependenţă de cererea pieţei, se va tinde în continuare spre majorarea ponderii obligaţiunilor de 2, 3 şi 5 ani în circulaţie cu rată fixă a dobânzii, în anul 2020 emisiunile fiind prognozate în totalitate în monedă naţională. Împrumuturile externe noi care vor fi contractate, vor avea maturitatea de minim 15 ani, preferinţă fiind acordată creditorilor multilaterali.
Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2020 se va încadra în valoarea de 29,6%, cu 1,5 p.p. mai mult faţă de cea precizată pentru finele anului 2019.
Pentru anul 2021, se estimează că soldul datoriei de stat se va majora cu 10,4%, iar în 2022 acesta se va majora cu 9,7% şi va constitui 81 828,4 mil. lei, situându-se la nivelul de 30,2% pondere în PIB.
Pe parcursul anului 2020 vor fi valorificate împrumuturi de stat externe în sumă de 9 296,7 mil. lei (echivalentul a 503,3 mil. dolari SUA) şi rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 2 916,4 mil. lei (echivalentul a 157,9 mil. dolari SUA). Ca urmare, la situaţia din 31 decembrie 2020, conform estimărilor, soldul datoriei de stat externe nu va depăşi 41 820,9 mil. lei (echivalentul a 2208,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o majorare cu 7 591,5 mil. lei (echivalentul a 306,4 mil. dolari SUA) sau cu 22,2% faţă de plafonul precizat al datoriei de stat externe la situaţia din 31 decembrie 2019. În valori nominale, majorarea plafonului datoriei de stat externe se explică prin depăşirea sumelor intrărilor externe preconizate pentru anul 2019 faţă de rambursările pentru acelaşi an. Totodată, ca pondere în PIB, se estimează că soldul datoriei de stat externe va înregistra la finele anului 2020 o majorare cu 1,8 p.p. faţă de valoarea precizată pentru anul 2019 şi nu va depăşi 18,3%.
În anul 2020 se preconizează emisiunea netă a VMS pe piaţa primară în sumă de 2000,0 mil. lei, răscumpărarea VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat în sumă de 240,0 mil. lei, precum şi răscumpărarea VMS pentru crearea rezervei de lichiditate în sumă de 105,8 mil. lei. Astfel, la situaţia din 31 decembrie 2020, conform estimărilor, soldul datoriei de stat interne nu va depăşi 25 707,3 mil. lei sau 11,3% în PIB.
În perioada anilor 2021-2022, în scopul finanţării deficitului bugetului de stat se prevăd a fi direcţionate venituri din emisiunea netă a VMS pe piaţa primară în sumă a câte 1 500,0 mil. lei anual. Totodată, se preconizează răscumpărarea VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat în sumă de 260,0 mil. lei în anul 2021 şi 290,0 mil. lei în anul 2022. Concomitent, în anul 2021 vor fi răscumpărare VMS emise pentru crearea rezervei de lichiditate în sumă de 89,4 mil. lei.
Astfel, în perioada anilor 2021-2022 soldul datoriei de stat interne se va majora de la 26 857,9 mil. lei la finele anului 2021 până la 28 067,9 mil. lei la finele anului 2022.
Victor Ursu
