La sfârşitul trimestrului trei al anului 2016, stocul investiţiilor străine directe se cifra la 3,57 miliarde de lei.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în distribuţia geografică a capitalului social acumulat, investitorilor din ţările UE le-a revenit ponderea majoritară – 52,9 la sută. Investitorii din ţările CSI au deţinut o pondere de 10,9 la sută din totalul capitalului social acumulat, cei proveniţi din alte ţări deţin investiţii în proporţie de 36,2 la sută.
Italienii au cele mai mari investiţii în sectorul bancar din Republica Moldova urmaţi de români, francezi şi nemţi. În alte ramuri ale economiei moldoveneşti, Federaţia Rusă deţine întâietate urmată de Italia, Olanda, Cipru şi SUA. Conform repartiţiei stocului de ISD sub formă de capital social pe ramuri ale economiei naţionale, principala activitate economică care a beneficiat de investiţii străine rămâne industria prelucrătoare (24,0 la sută), urmată de activităţile financiare (23,8 la sută). Alte activităţi care au atras investitori străini au fost: comerţul, tranzacţiile imobiliare, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transporturile şi telecomunicaţiile, industria energetică.
Datele BNM mai arată că, faţă de sfârşitul trimestrului II 2016, stocul de investiţii străine directe (ISD) în economia Moldovei a înregistrat o creştere de 2,2 la sută (78,28 mil. USD). Deocamdată nu se cunoaşte sursa majorării stocului ISD în condiţiile în care Republica Moldova a traversat o perioadă dificilă după furtul miliardului şi au fost contabilizate ieşiri masive de capital din ţară.
Pe parcursul trimestrului III 2016 au fost înregistrate intrări nete de ISD în valoare de 73,98 mil. USD, schimbările de preţ la acţiuni au constituit 1,81 mil. USD, iar fluctuaţia ratei de schimb a valutelor originale faţă de dolarul SUA a contribuit la creşterea stocului de ISD cu 2,49 mil. USD. Stocul de ISD acumulat la sfârşitul trimestrului III 2016 a fost evaluat la 3,575.20 mil. USD, din care capitalul social şi venitul reinvestit deţin o pondere de 75,0 la sută, iar împrumuturile intragrup (alt capital) – 25,0 la sută. Componenţa creditelor intragrup este mixtă, 927,52 mil. USD reprezintă stocul împrumuturilor contractate de la investitorii străini direcţi şi -35,08 mil. USD este stocul creanţelor sub formă de împrumuturi acordate de întreprinderile rezidente cu capital străin investitorilor străini direcţi.
În trimestrul III 2016, investiţiile directe prezentate în baza activelor şi pasivelor financiare au înregistrat intrări nete în valoare de 67,13 mil. USD, determinate de acumularea netă de pasive – 67,84 mil. USD, în timp ce activele nete s-au majorat cu 0,71 mil. USD.
“Creşterea netă a pasivelor a fost generată de participaţiile noi în capitalul întreprinderilor din Republica Moldova în valoare netă de 17,42 mil. USD şi de reinvestirea profiturilor de către investitorii străini în întreprinderile-fiice moldoveneşti de 58,46 mil. USD, a căror valoare totală a fost superioară achitării nete a datoriilor de către întreprinderile rezidente faţă de investitorii lor direcţi de peste hotare de 8,04 mil. USD”, explică Banca Naţională în balanţa de plăţi.
Majorarea activelor externe ale investitorilor direcţi rezidenţi sub formă de participaţii şi acţiuni în întreprinderile-fiice de peste hotare a constituit 100 mil. USD. Totodată, activele întreprinderilor rezidente cu investiţii străine sub formă de instrumente de natura datoriei oferite anterior investitorilor lor direcţi s-au diminuat cu 0,29 mil. USD.
În ceea ce priveşte numerarul şi depozitele, împrumuturile, creditele comerciale şi avansurile s-au soldat cu intrări nete în valoare de 283,54 mil. USD (din care pe termen scurt – 237,02 mil. USD, iar pe termen lung – 46,52 mil. USD). Această evoluţie a fost determinată în special de majorarea netă a pasivelor (cu 155,34 mil. USD), precum şi de diminuarea netă a activelor (cu 128,20 mil. USD). Diminuarea netă a activelor financiare pe parcursul trimestrului III 2016 a fost influenţată, în special, de scăderea înregistrată la activele sub formă de numerar şi depozite ale sectorului societăţi nefinanciare, gospodăriile populaţiei şi instituţiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (cu 184,43 mil. USD).
Conform statisticii calculate după standard, investiţiile directe peste hotare ale rezidenţilor Republicii Moldova au înregistrat, în trimestrul III 2016, ieşiri nete de capital în valoare de 100 mil. USD, compuse majoritar din participaţii la capitalul social al întreprinderilor afiliate din străinătate.
Investiţiile directe în economia naţională au înregistrat intrări nete în valoare de 73,98 mil. USD. Intrările noi de capital social au însumat 23,10 mil. USD, fiind în totalitate intrări de capital social în alte sectoare. Venitul reinvestit a constituit 58,46 mil. USD. Ieşirile aferente investiţiilor directe în economia naţională au rezultat din rambursările (programate conform orarului) de împrumuturi intragrup contractate anterior de către agenţii economici rezidenţi de la investitori străini direcţi (12,20 mil. USD) şi din retragerea capitalului social (5,68 mil. USD).
Ministrul Economiei, Octavian Calmîc, în interviul de bilanţ al anului 2016, susţinea că autorităţile au venit cu un şir de îmbunătăţiri a climatului investiţional. “Am mers cu proiecte semnificative de legi care au fost susţinute de către Parlament. Pe de o parte, simplificarea procedurilor de efectuat business. S-au introdus în toate instituţiile statului idei de nivel central, principiul ghişeului unic, principiul ferestrei unice atunci când se eliberează autorizaţia sau acte permisive. S-a redus numărul de acte permisive pentru business. La prima etapă, 115 acte permisive. La a doua etapă, pe care acum o pregătim, este vorba de peste 200 de acte permisive. S-a făcut reforma instituţiilor cu funcţie de control, moratoriul controalelor. Am fost într-un contact permanent cu business-ul ca să încercăm să-i convingem că noi suntem de partea lor, că este un Guvern pro-business, pro-investiţii şi de fapt găsim şi soluţii pe potrivă”.
Potrivit ministrului, există mai multe iniţiative legislative elaborate. Unele din ele ţin de climatul investiţional şi susţinerea business-ului din Moldova. “A doua etapă a reformelor care ţine de reducerea actelor permisive şi în scurt timp va fi prezentată Guvernului şi, ulterior, Parlamentului, ne-am dori ca ea să fie susţinută cât de curând posibil de Parlament, ca să putem face o sinergie între reforma Administraţiei Publice Centrale a Guvernului şi actele permisive care sunt eliberate de către aceştia pentru business. Pe de altă parte, avem un proiect de lege care ţine de gestiunea sau buna gestiune a întreprinderilor de stat şi a întreprinderilor municipale”.
Victor URSU
