Viitorul Acord privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător RM-UE, va transpune agenţii economici autohtoni într-o realitate dură – lupta pentru pieţele de desfacere va fi câştigată doar de cei care vor fi competitivi, condiţia respectivă, însă, poate fi asigurată prin implementarea standardelor de calitate. Astfel, în comunitatea europeană sunt publicate în jur de 150 mii de standarde în baza cărora necesită a fi armonizate standarde din ţările care îşi doresc accederea pe piaţa respectivă. Ţara noastră trebuie să adopte aceste standarde până în 2015.
Standardele sunt acorduri documentate care stabilesc criterii importante pentru produse, servicii şi procese. Prin urmare, ele oferă garanţia că produsele şi serviciile sunt potrivite cu scopurile pentru care au fost create, sunt comparabile şi compatibile. Aplicarea standardelor este benevolă, dar poate deveni obligatorie în cazul când produsul este marcat cu standardul respectiv şi atunci când este indicat în contractul de livrare sau se face publicitate în masă la un produs.
Pe de altă parte, adoptarea şi implementarea standardelor europene în ţările candidate, cum pretinde a fi şi Republica Moldova, este una dintre condiţiile unei participări totale pe piaţa unică. În viziunea experţilor economici, companiile din ţările candidate trebuie să ia în calcul acest lucru şi să folosească efectiv standardele, întrucât legislaţia europeană stabileşte cerinţe esenţiale pe care produsele trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi vândute în UE.
Ana Ţurcan, consilierul directorului general al Institutului Naţional de Metrologie, susţine că aplicarea unui standard are scopul de a proteja consumatorul şi de a face mai competitiv produsul agentului economic pe piaţă, tot standardele prevăd şi impun şi o etichetare de utilizare a produsului. În cazul produselor alimentare, spre exemplu, agentul economic poate să aleagă dacă să urmeze sau nu un anumit standard în procesul de producere, însă la momentul lansării produsului pe piaţă, acesta trebuie să fie inofensiv pentru consumator. Cerinţele obligatorii pentru produsele alimentare sunt stabilite în reglementările tehnice, aprobate prin hotărâri de guvern, ele transpun anumite regulamente europene.
În acelaşi timp, RM trebuie să adopte o listă de standarde, de regulă, metode de încercări sau condiţii tehnice care pot verifica acei parametri impuşi de reglementarea tehnică. La moment, în ţara noastră sunt adoptate în jur de 27 mii de standarde, dintre care cea mai mare parte sunt standarde interstatale – GOST-uri. „Chiar dacă poartă denumirea de GOST, nu toate dintre ele sunt învechite”, afirmă reprezentanta INM. Totuşi, standardele care asigură o imagine credibilă oricărei companii sunt standarde pentru sistemul de management ISO 9001, ISO 14001 şi ISO 18001 care prevăd respectarea cerinţelor de guvernare corporativă, evaluarea riscului de management şi organizarea producerii. Există şi o listă de standarde conexe, dar fiecare agent economic poate să lucreze doar cu reglementările tehnice, însă ca să plaseze produsul pe piaţă are nevoie de certificat de conformitate, raport de încercări sau aviz igienic, sanitar etc., după cum este stabilit în reglementări.
Un standard costă de la zece lei pentru câteva pagini, până la 250 lei pentru un document care are peste o sută de pagini. În medie, pentru producătorii de produse alimentare standardele ajung să coste între 50 şi 100 de lei. De regulă, un agent economic aplică până la cinci standarde. Ceea ce-i sperie pe agenţii economici sunt, de fapt, costurile pentru implementarea propriu-zisă a standardelor, pentru că trebuie să conformeze liniile tehnologice, să procure utilaj performant şi să instruiască personalul.
“Armonizarea standardelor este adoptarea acelor caracteristici care sunt obligatorii în UE, unde securitatea şi inofensivitatea produselor se reglementează foarte strict. Pentru autorităţile europene de control contează mult ca consumatorul să nu fie indus în eroare privind natura şi calităţile produsului şi cer ca eticheta să reflecte conţinutul şi nivelul calităţii fiecărui produs”, spune Ana Ţurcan.
Din cele 27 de mii de standarde, circa şase mii sunt standarde europene şi alte două mii-standarde internaţionale care sunt adoptate în calitate de standarde naţionale. În cazul în care, Republica Moldova semnează Acordul de liber Schimb, va trebui să adopte un număr mult mai mare de standarde. “Este inevitabil, ca o parte dintre agenţii economici să nu fie competitivi pe piaţă. În acelaşi timp, merită de menţionat faptul că, din punct de vedere tehnic, suntem mai pregătiţi decât alte ţări să facem faţă. Avem deja standarde naţionale ce adoptă standarde internaţionale, europene şi armonizate la directivele europene, care se implementează în câteva domenii strategice pentru economia naţională, cum ar fi industria vinicolă”, accentuează Ana Ţurcan.
Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova sunt adoptate peste 100 de reglementări tehnice în baza regulamentelor europene şi există standarde pentru metode de încercări pentru multe produse cerute pe piaţa UE. Spre exemplu, industria jucăriilor funcţionează în totalitate pe baza standardelor europene în ceea ce priveşte calitatea, securitatea şi inofensivitatea produselor, iar domeniul medicinii şi cel al tehnologiilor informaţionale dispun de standarde de metode de încercări de laborator după normele internaţionale. “Sectorul de construcţii este mai complicat, pentru că funcţionează în baza normelor în construcţii de tipul SNIP-urilor, care conţin referinţe la standarde GOST, prin urmare acestea din urmă sunt obligatorii deşi sunt standarde europene adoptate şi în acest domeniu, dar ele nu pot fi aplicate. Astfel, pentru ca să se implementeze standardele europene în acest domeniu, ministerul de resort trebuie să actualizeze sau să elaboreze noi Norme în construcţii care să facă referinţă la standarde europene, dar acesta este un proces complicat şi de lunga durată”, explică consilierul de la metrologie.
“La moment, din păcate, agenţii economici apelează la standarde doar când sunt constrânşi de situaţie, iar numărul celor care sunt, cu adevărat, interesaţi de aplicarea standardelor este mai mic. De regulă, unii antreprenori ajung întâmplător la organismul naţional de standardizare, unde li se sugerează careva soluţii despre cum să lucreze cu un anumit standard sau cu un set de standarde ca, ulterior, să i se simplifice activitatea economică”, spune Ana Ţurcan.
Mariana Rufa, director executiv la Asociaţia Businessului European din Moldova susţine că adoptarea şi implementarea standardelor la întreprinderi trebuie văzute ca investiţii, întrucât ele vor aduce profit pe termen mediu şi lung. “În linii generale, antreprenorii moldoveni sunt “zgârciţi” când vine vorba de astfel de investiţii, dar, până la urmă, vor fi impuşi de piaţă să se conformeze cerinţelor”, spune ea. Totodată, Mariana Rufa opinează că antreprenorii care au experienţa exporturilor în Federaţia Rusă, se adaptează mult mai simplu la standardele impuse de piaţa UE, mai ales că acestea se regăsesc parţial în GOST-urile cu care sunt obişnuiţi.
Experţii economici spun că după ce ţara noastră va semna cu UE Acordul de Liber Schimb, agenţii economici vor concura cu produsele UE, care vor intra pe piaţa autohtonă, or, în condiţiile în care nu se vor alinia standardelor de calitate, UE riscă să-şi reducă vânzările şi să piardă cota de piaţă.
Indubitabil, utilizarea standardelor aduce avantaje producătorilor. În primul rând, aceştia obţin o poziţie mai bună pe piaţa internă şi au posibilitatea să penetreze pieţele externe, îşi reduc costurile şi obţin profit pe termen mediu şi lung.
Adrian Lupuşor, director executiv la Expert-Grup afirmă, însă, că unii agenţi economici utilizează standardele pentru a exercita presiune pe piaţă asupra companiilor, coborând pe linia valorii adăugate, adică asupra clienţilor. Agenţii economici sunt, astfel, capabili să folosească standardele pentru a-şi lărgi pieţele potenţiale de desfacere. Totuşi, acesta le expune, concomitent, la o concurenţă mai mare.
“Agenţii economici pot evita dependenţa de un singur furnizor, întrucât disponibilitatea standardelor lărgeşte piaţa. În rezultat, alegerea pentru companii este mai mare, iar concurenţa între furnizori devine acerbă. Atunci când un producător naţional care participă la procesul de standardizare aplică imediat standardele, el câştigă un avantaj concurenţial cu privire la costuri şi calitate. Banii pot fi, de asemenea, economisiţi dacă furnizorii străini adoptă şi ei standardele, pentru că atunci produsele primare şi intermediare pot fi importate la un preţ mai mic”, explică expertul economic.
Un studiu european, care a cercetat situaţia în aproximativ patru mii de companii din Elveţia, Austria şi Germania, a scos în evidenţă mai multe avantaje ale utilizării standardelor de calitate. Astfel, 62% dintre agenţii economici analizaţi au declarat că standardele europene şi internaţionale au simplificat acordurile contractuale, iar 54% au menţionat că acestea au scăzut barierele în calea comerţului din sectorul lor. Totodată, pentru o treime dintre agenţii economici care activează în sectoarele tehnologice, utilizarea standardelor are un rol pozitiv în crearea surplusurilor la export.
Lilia Platon
