Şocul iniţial al pandemiei asupra comerţului exterior este tot mai sensibil. Biroul Naţional de Statistică (BNS) anunţă „un declin considerabil” al exporturilor în aprilie, atât faţă de luna precedentă, cu 28,7 la sută, cât şi în raport cu perioada similară a anului precedent, de 30,5 la sută.
Oprirea economiilor şi închiderea hotarelor pe vreme de pandemie şi-a arătat efectele deja în prima lună în care guvernele au declarat stare de urgenţă, iar odată cu agravarea situaţiei sanitare efectele sunt tot mai negative. Unii economişti vorbesc chiar despre o eventuală prăbuşire a comerţului. Livrările de mărfuri moldoveneşti pe pieţele externe scad a treia lună consecutiv.
Declinul exporturilor a accelerat pe toate cele trei destinaţii majore, fără excepţie. Livrările spre ţările Uniunii Europene s-au diminuat în aprilie cu 25,1 la sută, către ţările CSI cu 25,1 la sută şi doar spre celelalte ţări ale lumii, care includ inclusiv SUA, Regatul Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Turcia, Elveţia şi alte state, căderea a fost mai lină, cu 7,4 la sută.
Potrivit BNS, în primele patru luni ale anului 2020 exporturile spre ţările Uniunii Europene s-au diminuat cu 9,5 la sută, către ţările CSI cu 7,2 la sută, iar spre celelalte ţări ale lumii – cu 25,8 la sută.
Evident că există şi excepţii. Livrările de mărfuri spre Cehia, Spania, Grecia, Portugalia, Ungaria, Danemarca, Croaţia şi alte ţări au cunoscut o creştere, spre unele destinaţii chiar dublă. Însă aceste creşteri nu au fost de natură să reducă din handicapul înregistrat pe alte direcţii, care atrăgeau grosul fluxului mărfurilor moldoveneşti, până la pandemie.
Statistic, exporturile cuprind, pe de o parte, livrările de mărfuri autohtone şi reexporturile care includ mărfuri după prelucrare şi reexporturile clasice. Şocul asupra primului compartiment a fost mai puţin devastator decât asupra celui de-al doilea. Bunăoară, exporturile de mărfuri autohtone au reprezentat în primele patru luni 78,2 la sută din total exporturi, fiind în scădere cu 3,8 la sută. Pe de altă parte, reexporturile de mărfuri străine au fost afectate mult mai mult, declinul a depăşit 35 la sută. Era şi firesc să se întâmple aşa, reexportul însemnă, în mare parte, producerea în lohn a mărfurilor din materia primă a clientului, fie că e vorba de îmbrăcăminte, încălţăminte şi părţi de încălţăminte, seturi de fişe pentru bujiile de aprindere şi alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare şi transformatoare electrice, genţi sau alte mărfuri. Anume aceste mărfuri au deţinut în primele patru luni ale acestui an 15,9 la sută din total exporturi. Iar odată cu închiderea graniţelor, problemele cu care se confruntă clienţii la ei acasă, au redus producţia pe acest domeniu.
Reexporturile clasice de mărfuri nu au suferit transformări esenţiale (medicamente, ţigarete care conţin tutun, distilate de vin sau de tescovină de struguri, whisky, gin, votcă, lichioruri, bere, motorină, ţesături şi materiale tricotate sau croşetate, uleiuri esenţiale, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice şi din lemn, autoturisme, mobilier), au deţinut 5,9 la sută din total exporturi.
Statisticile din luna aprilie vin să confirme prognozele economiştilor care deja în martie afirmau că recesiunea provocată de pandemia de coronavirus va fi „mult mai gravă” decât criza financiară globală de acum un deceniu. Criza din 2008-2009 a dus la o scădere a exporturilor moldoveneşti cu aproape 19,1 la sută, în timp ce importurile au avut o cădere şi mai dramatică, cu 37,1 la sută, în 2009 faţă de anul precedent.
Şocul iniţial al crizei sanitare a schimbat într-o măsură oarecare, dar nu radical, şi structura exporturilor. Pe de o parte, în ianuarie-aprilie 2020 am exportat mai multe produse alimentare şi animale vii, mărfuri manufacturate, uleiuri şi grăsimi decât în perioada similară a anului precedent, ca pondere în total exporturi. Pe de altă parte, în condiţiile în care industria auto externă a fost îngenunchiată, exportul de maşini şi echipamente pentru transport s-au diminuat de la o pondere de 24,9 la sută în total exporturi, în primele patru luni ale anului 2019, la 19,1 la sută în acest an.
Şocul iniţial al pandemiei asupra economiilor europene a fost devastator şi pentru importuri. Astfel, importurile de mărfuri realizate în luna aprilie 2020 au însumat 285,6 milioane dolari SUA, cu 42,9 la sută mai puţin faţă de luna anterioară şi cu 44,6 la sută – comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut.
În ianuarie-aprilie 2020, importurile de mărfuri au constituit 1650,8 milioane dolari SUA, volum inferior celui înregistrat în perioada similară a anului precedent cu 12,3 la sută. Importurile de mărfuri din ţările UE s-au micşorat cu 13,3 la sută, din ţările CSI – cu 17,5 la sută, iar din celelalte ţări ale lumii – cu 4,8 la sută.
Este dificil de prognozat cum va evolua comerţul exterior în următoarele luni. Va fi relansarea mai rapidă decât se aşteaptă scepticii sau mai lină – rămâne de văzut. Mult va depinde de evoluţia pandemiei şi dacă va fi sau nu al doilea val. Însă deja vin veşti bune din multe ţări, în special cele care sunt printre principalii parteneri economici ai Republici Moldova: tot mai multe întreprinderi se repornesc. Va creştere cererea, dar şi oferta ce va impulsiona exporturile. Ceea ce contează mult acum este ajutorul statului pentru „repornirea motoarelor” economiei. Este şi momentul unei regândiri a strategiilor întreprinderilor care au în vedere reorientarea spre export.
După criza din 2008, exporturile s-au apropiat de nivelul din perioada anticriză peste doi ani şi au depăşit cu mult acest nivel în 2011. De asemenea, şi importurile şi-au revenit peste trei ani. Acum avem o altă situaţie, mai dificilă. În pofida măsurilor monetare şi fiscale adoptate, sunt de părere experţii Băncii Mondiale, incertitudinile sporite vor reduce investiţiile. Perturbarea lanţurilor de aprovizionare şi recesiunea partenerilor economici principali vor constrânge în continuare exporturile.
Vlad Bercu
