Republica Moldova are o economie fragilă şi la orice şoc de pe piaţa externă trece pe minus. Finanţarea afacerilor este anevoioasă în condiţiile în care dobânzile ard la buzunar oamenii de afaceri, chiar dacă BNM a relaxat politica monetară. Băncile rămân unica sursă pentru afacerile din Moldova în condiţiile în care alte pieţe sunt subdezvoltate. Sistemul financiar din Republica Moldova abia de ajunge la limita de jos a economiei. Aceasta poate supravieţui dacă finanţele disponibile sunt la 70-80% din PIB. Ponderea creditelor acordate persoanelor juridice constituie 84,2% din totalul creditelor.
“Sectorul bancar reprezintă o componentă de bază a pieţei financiare din R. Moldova, despre aceasta vorbeşte şi faptul că activelor din sectorul bancar le revin 91,31% din total active în sistemul financiar. De aici deducem nivelul de dezvoltare fragilă a pieţei de capital, prezenţa redusă a companiilor de microfinanţare şi creditare nebancară, leasing şi, practic, lipsa fondurilor de investiţii şi a capitalului de risc”, a explicat Diana Enachi de la IDIS Viitorul în “Regândirea paradigmei economice dintre cele două maluri ale Nistrului”.
Diversificarea redusă a pieţei financiare şi „monopolizarea” acesteia de către sectorul bancar este şi motivul pentru care accesul la resursele financiare a agenţilor economici este limitat (băncile solicită gajuri) şi ratele la dobânzi sunt destul de ridicate.
Sistemul bancar din R. Moldova este compus din două nivele, primul fiind reprezentat de Banca Naţională a Moldovei (BNM), iar cel de-al doilea – de 11 bănci comerciale, după decizia BNM din 5 august 2015 (în cadrul şedinţei Comitetului de Stabilitate Financiară), de a lichida cele trei bănci aflate în acel moment sub administrarea specială a BNM (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank).
Ulterior (11.06.2015), BNM a instituit procedură de supraveghere specială pe un termen de trei luni asupra altor trei cele mai mari bănci din ţară, care împreună deţin o cotă de 66,5% după valoarea activelor şi 69,7% după valoarea creditelor acordate (BC „Moldindconbank” SA, BC „Victoriabank” SA şi BC „Moldova – Agroindbank” SA). Decizia respectivă a fost luată că urmare a constatării unor aspecte ce ţin de angajarea în operaţiuni de creditare cu risc sporit şi structura netransparentă a acţionarilor.
În câteva rânduri (septembrie 2015, decembrie 2015, martie 2016, mai 2016) termenul pentru procedura de supraveghere specială a fost prelungit ca urmare a problemelor nesoluţionate ce vizează transparenţa structurii acţionarilor şi angajarea în tranzacţii cu risc sporit.
Potrivit publicaţiei, o altă caracteristică a sistemului bancar din R. Moldova este şi prezenţa relativ scăzută a grupurilor financiare străine. Astfel, dintre cele 11 bănci comerciale, doar patru sunt sucursale ale băncilor şi grupurilor financiare străine (Mobiasbancă, Eximbank-Gruppo Veneto Banca, ProCredit Bank şi BCR Chişinău).
În trimestrul I al anului 2016, activele sistemului bancar au constituit 69 515,2 mil. lei (3 546,7 mil. USD), fiind în creştere cu 0,8% comparativ cu finele anului precedent. Portofoliul de credite, însă, a înregistrat o reducere semnificativă de aproximativ 14% faţă de primul trimestru al anului 2015, constituind 37 851,2 mil. lei.
Cauza acestei reduceri a fost politica monetară dură aplicată de către BNM în 2015, prin majorarea ratei de bază până la un nivel record de 19,% (menţinută până în februarie curent). Aceasta, la rândul său, a cauzat scumpirea excesivă a creditelor, ca urmare a penuriei de lichidităţi în sectorul bancar şi problemelor mediului de afaceri, atât prin dificultăţi în achitarea ratelor la credite, cât şi accesul tot mai dificil la resursele financiare.
Ratele la credite în lei au fost într-o continuă ascensiune. Astfel, dacă rata medie ponderată a dobânzilor în luna decembrie 2014 constituia 11,17%, atunci în ianuarie 2016 aceasta a atins valoarea de 16,49%, în creştere cu 5 p.p.
Începând cu luna februarie 2016, BNM a început să relaxeze politica monetară, prin scăderea ratei de bază în câteva etape, astfel aceasta ajungând de la 19,5% la 10% în iulie, curent. Drept efect, a scăzut şi rata creditelor pe piaţa bancară, deşi nu esenţial, până la 15,23% în luna mai curent.
Actualmente, băncile comerciale din R. Moldova oferă credite agenţilor economici la o rată anuală care variază între 15-20%. Oferta băncilor comerciale cuprinde şi categorii aparte de credite/microcredite destinate IMM-urilor, inclusiv afacerilor mici şi mijlocii, producătorilor agricoli, întreprinzătorilor individuali, persoanelor fizice ce desfăşoară activitate de antreprenoriat. Ponderea creditelor acordate persoanelor juridice constituie 84,2% din totalul creditelor. Sistemul financiar din Republica Moldova abia de ajunge la limita de jos a economiei. Aceasta poate supravieţui dacă finanţele disponibile sunt la 70-80% din PIB.
Dintre aceştia nu ştim care este ponderea creditelor acordate IMM-urilor, din cauza lipsei datelor statistice în acest sens. Totuşi, accesul agenţilor economici (şi în special al IMM-urilor) la credite este limitat de costul relativ înalt al acestora şi deficitul de resurse financiare pe termen lung.
Privitor la profitabilitatea sectorului bancar din R. Moldova, în primul trimestru al anului curent, profitul în sector s-a majorat cu 4,4%, (472,4 mil. lei), din contul majorării veniturilor la dobânzi cu 52,3% (urmare a politicii monetare restrictive).
Cu toate acestea, „sectorul bancar rămâne a fi vulnerabil şi dependent de circumstanţele mediului intern şi extern”, recunoaşte însăşi BNM.
Accesul la finanţare este una dintre problemele actuale care afectează atât întreprinzătorii, cât şi persoanele fizice. Înfiinţat cu scopul de a credita afacerile mici, în special în zonele rurale, sectorul de microfinanţare este în ascensiune în ultimii ani. Datele CNPF arată că în anul trecut acest segment al pieţei financiare nebancare a sporit cu 20%, iar portofoliul de credite a însumat aproape 2 mlrd. 229 mil. de lei. Astfel, sectorul de microfinanţare devine sursă de finanţare tot mai viabilă la creditele bancare. Finanţarea IMM-urilor a devenit un instrument esenţial pentru o dezvoltare sustenabilă.
“Este evident că pentru băncile comerciale din R. Moldova susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor este o provocare. Pieţele deschise nu au limite, iar scopul final al fiecărui întreprinzător este obţinerea profitului. Prin urmare, interacţiunea dintre cele două sectoare bancare, în calitate de furnizori principali de finanţare pentru dezvoltarea proiectelor investiţionale în diverse sectoare ale economiei (în special, sectorul agricol, în care o bună parte dintre micii întreprinzători activează) este o necesitate şi nu o misiune imposibilă”, a concluzionat Diana Enachi.
În ceea ce priveşte transparenţa sectoarelor bancare, actualmente în lume există zeci de organizaţii internaţionale şi interguvernamentale implicate activ în elaborarea standardelor pentru combaterea spălării banilor şi evaluarea eficacităţii statului în implementarea acestor standarde.
După intrarea în recesiune a Republicii Moldova, businessul din ţară şi-a redus turaţiile în condiţiile în care exporturile s-au comprimat, iar creditele au devenit foarte scumpe. Cei mai mulţi şi-au redus producţia şi aşteaptă vremuri mai bune şi ieftinirea împrumuturilor.
Victor URSU
