Sergiu Sîtnic: “Reglementarea corectă a pieţei de comunicaţii determină dezvoltarea concurenţei sănătoase”

Sergiu Sîtnic: “Reglementarea corectă a pieţei de comunicaţii determină dezvoltarea concurenţei sănătoase”

Interviu exclusiv cu directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) Sergiu SÎTNIC, realizat de corespondentul agenţiei de presă „INFOTAG” Marina PRODIUS

– Ce schimbări se aşteaptă pe piaţa de comunicaţii electronice a Moldovei în anul 2013?

– Este o chestiune de politică şi strategie în domeniul comunicaţiilor şi ar fi mai corect să adresăm această întrebare ministerului de resort. Totuşi, este de notat faptul că, la începutul lunii februarie, Guvernul a aprobat Programul de management al spectrului de frecvenţe radio pe anii 2013-2020, care prevede alocarea unor frecvenţe radio suplimentare pentru dezvoltarea reţelelor mobile de acces în bandă largă. Ministerul pregăteşte încă două proiecte – Programul de tranziţie la televiziunea digitală şi Strategia „Moldova digitală 2020”, documente strategice care vor da răspunsuri la mai multe întrebări. Sarcina Agenţiei rezidă în asigurarea implementării programelor strategice ale domeniului.

Ghidându-se de Programul menţionat, Agenţia va continua anul curent procesul de creare a condiţiilor necesare pentru implementarea şi dezvoltarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice cu acces radio în bandă largă. Cu acest scop, planificăm să organizăm trei concursuri pentru eliberarea licenţelor de utilizare a următoarelor resurse ale spectrului radio: o sub-bandă de frecvenţe din banda 3600-3800 MHz – pentru servicii publice de comunicaţii electronice mobile terestre cu acces radio în bandă largă, a canalelor/frecvenţelor radio din banda 2100 MHz – pentru reţele mobile de generaţia a treia (3G), a canalelor/frecvenţelor radio din banda 2500-2690 MHz – pentru reţele şi servicii de comunicaţii electronice cu acces radio în bandă largă (4G).

Toate licenţele pe care le va elibera Agenţia în acest an au menirea de a contribui la dezvoltarea serviciilor de acces în bandă largă la Internet. După aprobarea de către Guvern a Programului de management al spectrului de frecvenţe radio, operatorii dispun de informaţie completă despre lista frecvenţelor disponibile, costul acestora şi condiţiile, în care ele vor fi expuse la concurs. Acest lucru le va permite să-şi planifice mai judicios activitatea, să elaboreze o politică investiţională şi de afaceri mai eficientă. Totodată, acest factor va contribui la dezvoltarea unei concurenţe mai sănătoase pe pieţele de comunicaţii electronice.

O altă sarcină a Agenţiei pentru anul 2013 este implementarea în Republica Moldova a portabilităţii numerelor telefonice. Acum ne aflăm la ultima etapă de pregătire a implementării portabilităţii numerelor în reţelele de telefonie mobilă. De la 1 mai 2013, operatorii acestor reţele trebuie să ofere clienţilor lor posibilitatea de a trece la alt operator, fără a-şi schimba numărul de telefon.

Nu mai puţin importantă este şi activitatea Agenţiei privind identificarea şi analiza pieţelor relevante. Primul ciclu al acestui proces l-am realizat în anii 2010-2012, iar în anul 2013 am demarat ciclul al doilea. Ţin să accentuez că RM este prima ţară din spaţiul CSI, care a aplicat în practică reglementarea preventivă a pieţelor de comunicaţii electronice. În cadrul acestui proces, Agenţia identifică problemele concurenţei, existente pe pieţele relevante, desemnează operatorii cu putere semnificativă pe aceste pieţe şi le impune obligaţii speciale preventive. Scopul acestor măsuri este prevenirea utilizării de către furnizorii menţionaţi a puterii lor de piaţă în detrimentul concurenţei.

Toate acţiunile şi deciziile luate de Agenţie urmăresc scopul de a crea condiţii necesare pentru dezvoltarea unui mediu concurenţial sănătos pe piaţa de comunicaţii electronice, mediu care aduce beneficii directe consumatorilor de servicii.

– Ce înseamnă noţiunea „piaţă relevantă” şi ce obligaţii pot fi impuse operatorilor cu putere semnificativă pe piaţă?

– Piaţa relevantă este o piaţă de produse şi/sau servicii din domeniul comunicaţiilor electronice, caracteristicile căreia justifică impunerea măsurilor de reglementare preventivă a pieţei date. Această concepţie reiese din faptul că, dacă pe o anumită piaţă există unul sau câţiva operatori cu putere de piaţă suficientă pentru a-şi permite un comportament independent în raport cu concurenţii şi clienţii săi, apoi pentru asigurarea funcţionării eficiente a acestei pieţe este nevoie de o măsură de reglementare în forma impunerii unor obligaţii speciale preventive acestor operatori. Măsura dată poate include obligaţii în vederea oferirii accesului concurenţilor la propria reţea şi la infrastructura asociată, tratării non-discriminatorii a concurenţilor, asigurării transparenţei serviciilor oferite acestora, reglementarea tarifelor şi orientarea lor la nivelul preţului de cost, implementarea evidenţei contabile separate, publicarea ofertelor de referinţă pentru interconectare.

Ţin să accentuez că analiza pieţelor relevante este realizată în conformitate cu principiile de care se ghidează organele antimonopol, dar deosebirea rezidă în măsurile de anticipare a utilizării puterii de piaţă în detrimentul concurenţei. Un asemenea sistem de reglementare este stabilit de Legea comunicaţiilor electronice şi corespunde practicii generale de reglementare a acestui sector în UE. Dacă în urma analizei pieţelor se constată lipsa unei concurenţe efective, apoi Agenţia desemnează operatorii cu putere semnificativă pe aceste pieţe şi le impune una sau câteva obligaţii speciale preventive. În anul 2009 Agenţia a propus spre identificare nouă pieţe relevante, opt dintre care sunt angro şi una – cu amănuntul. Toate aceste pieţe au fost definite drept susceptibile reglementării preventive în corespundere cu directivele UE.

Ultima lucrare de proporţii a fost realizată pe pieţele angro de terminare a apelurilor în reţelele de comunicaţii mobile şi fixe. Să luăm, spre exemplu, piaţa de terminare a apelurilor în reţelele mobile. Aţi observat, probabil, că apelurile efectuate de Dvs. în interiorul reţelei operatorului Dvs. sunt cu mult mai ieftine decât cele efectuate în exterior, în reţeaua altui operator. Această situaţie de piaţă este generată de tarifele exagerate care au fost stabilite de operatori pentru terminarea reciprocă a traficului. Pentru operatorii mari apelurile mai ieftine în propria reţea sunt mai convenabile, deoarece creează un puternic efect de reţea şi îi protejează de concurenţa unor operatori mici sau noi intraţi pe piaţă.

Tarifele exagerate pentru transmisia traficului (chiar dacă tarifele aplicate de operatori sunt simetrice) face imposibilă concurenţa din partea operatorilor mici sau ai celor noi intraţi pe piaţă cu tarifele interne de reţea ale operatorilor mari. În urma efectuării analizei pieţei de terminare a apelurilor în reţelele mobile, Agenţia a constatat că terminarea apelurilor în reţeaua fiecărui operator este o piaţă aparte, pe care operatorul deţine o cotă de 100% şi o controlează completamente, precum şi faptul că toţi operatorii de telefonie mobilă deţin o putere semnificativă pe această piaţă. Agenţia a stabilit că tarifele pentru terminarea apelurilor, aplicate de operatori cu începere din anul 2003, sunt de aproape cinci ori mai mari decât preţul real al serviciului. Ca rezultat, Agenţia a impus acestor operatori o serie de obligaţii speciale preventive, printre care şi reducerea etapizată a tarifelor pentru terminarea apelurilor în reţelele de telefonie mobilă.

În acest sens, Agenţia a elaborat şi aprobat o metodologie specială de calculare a tarifelor date, bazată pe cheltuielile reale, şi a stabilit opt etape de reducere a acestor tarife. Acest proces a început în ianuarie 2010 şi urmează să fie încheiat în iunie 2014. În urma acestei lucrări, tariful pentru terminarea apelurilor în reţelele de telefonie mobilă se va reduce de la 7 cenţi SUA/min. până la 1,53 cenţi SUA/min. În prezent, acest tarif a fost redus până la 3,08 cenţi SUA/min. Deja astăzi mijloacele economisite de operatori pot fi utilizate pentru dezvoltarea şi implementarea noilor tehnologii şi servicii, pentru compensarea reducerii costului apelurilor abonaţilor săi în alte reţele. Este important să menţionăm că aceleaşi lucrări au fost realizate şi pentru reducerea tarifelor la terminarea apelurilor în reţelele de telefonie fixă. Astăzi pare un lucru firesc, însă până a pune în aplicare această hotărâre a fost nevoie de zeci de şedinţe şi multe dezbateri la care au participat practic toţi operatorii de pe pieţele de telefonie mobilă şi fixă.

– Dezvoltarea informaţională a RM este neuniformă. Ce ar trebui să întreprindem, pentru ca infrastructura de telecomunicaţii şi posibilităţile implementării noilor tehnologii să se extindă pretutindeni, şi nu doar în capitală?

– Întâi de toate vreau să amintesc că piaţa comunicaţiilor electronice este liberalizată din anul 2004. Aceasta înseamnă că orice operator poate practica la propria discreţie orice gen autorizat de activitate. Operatorii pot stabili ce servicii vor presta şi unde anume, fie pe întreg teritoriul RM, fie în anumite localităţi. Caracterul neuniform al dezvoltării comunicaţiilor este determinat de densitatea neuniformă a potenţialilor utilizatori şi de solvabilitatea acestora, precum şi de decalajul digital existent între mediul urban şi mediul rural. Pentru reducerea inegalităţii digitale între aceste zone, se impune luarea unui set mai larg de măsuri.

Este cunoscut faptul că reţelele mobile realizează cu succes sarcinile asigurării cererii la servicii moderne, care sunt mai ieftine decât cele de comunicaţii prin fir. Asignarea noilor frecvenţe pentru reţelele mobile, mai cu seamă, a frecvenţelor dividendului digital (resursele din banda de frecvenţe 790-862 MHz, utilizate de emisia terestră analogică), implementarea refarming-ului frecvenţelor (spre exemplu, rezoluţia utilizării frecvenţelor GSM (2G) pentru reţelele 3G и 4G), precum şi eventuala perspectivă de utilizare a celui de-al doilea dividend digital (frecvenţele 698-790 MHz) pentru reţelele mobile cu acces în bandă largă, vor soluţiona problema acoperirii teritoriale cu HSPA (generaţia de comunicaţii mobile 3. х), LTE (4G) mai degrabă, decât utilizarea frecvenţelor din benzile 2100,2600 şi 3600 MHz (ultimele reprezintă soluţii bune pentru sarcina asigurării capacităţii de reţea în localităţile cu densitatea sporită a abonaţilor).

Pentru a ieftini reţelele operatorilor şi a accelera desfăşurarea acestora, este necesară utilizarea mai eficientă a infrastructurii disponibile prin asigurarea accesului comun la ea. Pe de o parte, se va reduce media costurilor pentru serviciile finale ale operatorilor care deţin infrastructura, iar pe de altă parte – pasul va permite celorlalţi operatori să dezvolte reţelele fără dublarea costisitoare a infrastructurii. La finele anului 2012, Agenţia a propus conceptul dezvoltării bazei normativ-juridice pentru utilizarea mai eficientă în comun a infrastructurii operatorilor de reţele fixe şi mobile. Considerăm că soluţionarea problemelor legate de dreptul de trecere a operatorilor prin proprietatea privată şi de stat, va impulsiona procesul de dezvoltare a reţelelor.

Unul dintre instrumentele de influenţare asupra decalajului digital este şi serviciul universal care încă nu este implementat în Moldova. Serviciul universal reprezintă mecanismul de asigurare a populaţiei cu un coş de servicii obligatorii, indiferent de locul amplasării utilizatorului şi de capacitatea de cumpărare a acestuia.

– La ce să ne aşteptăm în urma implementării portabilităţii numerelor telefonice în Moldova?

– Portabilitatea numerelor reprezintă oportunitatea oferită oricărui abonat de a-şi păstra numărul de telefon odată cu trecerea acestuia de la un operator la altul. Trecerea liberă la alt operator este posibilă şi astăzi, însă utilizatorii adeseori nu se încumetă s-o facă pentru că nu doresc să-şi schimbe numărul deţinut, număr cu care s-au obişnuit, care este cunoscut de colegii săi, de prieteni, rude, parteneri de afaceri, etc. Portabilitatea numerelor oferă dreptul de a schimba operatorul fără a schimba numărul. Această posibilitate va elimina barierele existente în calea doritorilor de aşi schimba operatorul. Pe de altă parte, pentru operatori acest pas va însemna intensificarea concurenţei, mai cu seamă, ţinând cont şi de reducerea concomitentă a tarifelor la terminarea apelurilor. Portabilitatea numerelor va pune capăt dependenţei utilizatorilor de un anumit operator. Noi suntem convinşi de avantajele acestui pas pentru utilizatori, deoarece operatorii vor lupta cu mai multă râvnă nu doar pentru noii clienţi, dar şi pentru a nu-i decepţiona pe cei vechi. Astfel, chiar dacă unii utilizatori nu vor pune niciodată în aplicare dreptul lor de a-şi schimba operatorul şi a-şi păstra numărul, ei oricum vor avea de câştigat. Dânşii vor primi o mai bună posibilitate de a trece la noi tehnologii şi servicii. Spre exemplu, utilizatorii vor putea să-şi păstreze numărul de telefon şi odată cu trecerea la serviciile moderne triple play.

– Vor proceda oare operatorii la reducerea tarifelor, pentru a nu-şi pierde utilizatorii?

– Un răspuns univoc nu există. Tarifele aplicate de operatori oricum nu sunt înalte – nivelul ARPU (venitul mediu lunar per abonat) al operatorilor este cel mai mic în regiune. În plus, circa 20% din acest venit este susţinut artificial din contul tarifelor majorate la terminarea apelurilor internaţionale (aceste tarife nu sunt achitate de utilizatori). Este evident că operatorii vor recruta mai lesne abonaţii activi, numai dacă le vor propune un preţ mediu mai redus pentru unitatea de servicii. Posibil, acest lucru se va întâmpla din contul unei oferte cu mai multe servicii incluse contra aceleiaşi sume. Este cazul să ne înarmăm cu răbdare pentru a vedea cum va reacţiona piaţa la implementarea portabilităţii numerelor.

– Cum va fi realizat efectiv procesul de portare a numerelor telefonice?

– În cazul în care utilizatorul va decide să-şi schimbe operatorul, el se va adresa în modul stabilit la un nou operator pentru a solicita serviciile acestuia, cerându-i, totodată, păstrarea numărului pe care îl deţine. În continuare, toate grijile ce ţin de transferarea numărului şi le va asuma noul operator. Transferul numărului şi activarea serviciului se va efectua în termen de până la 5 zile sau, la solicitare, într-un termen mai mare, dar nu mai mult de 30 zile calendaristice. Solicitantul nu este obligat pe moment să încheie conturile cu operatorul precedent (acest lucru poate fi făcut mai târziu), unicul lucru pe care acesta trebuie să-l facă este să prezinte documentele necesare noului operator. În unele ţări, pentru acest serviciu utilizatorul este obligat să achite o plată. Noi am exclus această obligativitate şi am simplificat procedura de portare a numerelor.

– Reiese că nu vom mai şti care operator deserveşte cutare număr?

– Sunt peste 50 ţări pe glob, în care este implementat serviciul portabilităţii numerelor. Şi în fiecare ţară apărea această întrebare. Drept răspuns, a fost aleasă o soluţie simplă. Dacă veţi apela un număr portat, veţi auzi un semnal sonor care vă va avertiza că acest număr este deservit de alt operator, decât cel asociat cu numărul format. La fel, va fi creat un site al Administratorului bazei de date centralizate pentru implementarea portabilităţii numerelor, în care orice doritor va putea afla care operator deserveşte cutare sau cutare număr portat.

– Pe piaţa RM, se resimte necesitatea unui nou operator de telefonie mobilă?

– Reglementatorul priveşte piaţa prin prisma dezvoltării concurenţei. Prin urmare, cu cât mai mulţi operatori vom avea pe piaţa de comunicaţii, cu atât mai bine va fi, în special pentru utilizatorii finali. În aceste condiţii concurenţa sănătoasă se profilează mai distinct. Ce-i drept, există unele restricţii în ceea ce priveşte utilizarea spectrului de frecvenţe radio. Aceste resurse sunt limitate şi în cazul în care un anumit spectru de frecvenţe radio propune o delimitare redusă de canale, spre exemplu, pentru patru operatori, apoi pentru al cincilea nu mai este loc. Dar nimeni nu poate interzice acestuia de a-şi încerca puterile pentru a obţine dreptul de utilizare a altor resurse ale spectrului de frecvenţe radio.

– În martie 2011, SA Moldtelecom intenţiona să majoreze tarifele la serviciile de telefonie fixă locală şi să reducă tarifele la convorbirile internaţionale. În prezent, mai există o asemenea necesitate?

– Noi tratăm această problemă prin prizma necesităţii creării unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea unei pieţe competitive de telefonie fixă şi obţinerii, ca rezultat, a unor servicii mai calitative şi accesibile cetăţenilor. Încă în anul 2002, Agenţia a analizat situaţia privind tarifele pentru serviciile de bază de telefonie fixă prestate de Moldtelecom şi a informat Guvernul că tarifele la serviciile pentru populaţie la nivel local şi naţional sunt sub costuri, iar cele la convorbirile internaţionale – peste costuri. Într-o atare situaţie, serviciile operatorilor alternativi de telefonie fixă sunt non-competitive şi afectează dezvoltarea competiţiei pe piaţă. În anii 2003-2004, am reuşit să înfăptuim doar rebalansarea parţială a tarifelor, dar care a avut efecte pozitive pentru dezvoltarea operatorilor alternativi şi, parţial, pentru reevaluarea politicii de dezvoltare a Moldtelecom-ului. Dar şi după aceşti paşi, tarifele trebuie supuse periodic procesului de ajustare la costuri. De notat că în condiţiile de dezvoltare vertiginoasă a Internetului, de sporire a accesibilităţii smartfonurilor, de utilizare tot mai frecventă a telefoniei mobile, de creştere a concurenţei între reţelele tradiţionale şi cele convergente, miza pe obţinerea supraprofiturilor de la telefonia fixă internaţională prezintă pentru Moldtelecom un pericol real, deoarece traficul internaţional este înlocuit în ritm alert de alte tipuri de telecomunicaţii.

În anul 2011, Agenţia a obligat Moldtelecom-ul să elaboreze şi să implementeze evidenţa contabilă separată în cadrul contabilităţii sale interne pentru determinarea costului efectiv al tuturor serviciilor prestate. Misiunea respectivă Moldtelecom-ul a finalizat-o în vara anului 2012. Actualmente noi am dus la bun sfârşit verificarea acestui sistem al evidenţei contabile separate.

Pentru anul 2013 planificăm să adoptăm o nouă Metodologie de stabilire a tarifelor pentru serviciile de telefonie fixă prestate de Moldtelecom. Astăzi Agenţia are propuneri concrete privind noile tarife şi implementarea lor pe etape. Agenţia este gata să propună nu doar optimizarea etapizată a abonamentelor actuale la serviciile Moldtelecom-ului, dar şi introducerea unor abonamente noi, mai atractive pentru utilizatori. Potrivit Legii comunicaţiilor electronice, Agenţia aprobă tarifele la serviciile de telefonie fixă, prestate de operatorul cu putere semnificativă pe această piaţă, doar după coordonarea lor cu Guvernul. Voi menţiona că propunerile Agenţiei vor ţine cont atât de necesitatea aducerii tarifelor în corespundere cu costurile reale ale acestora, cât şi de realităţile social-economice existente în ţară.

– De ce majorarea tarifelor nu s-a produs încă în anul 2004?

– În anii 2003-2004, au fost efectuate două din cele patru etape planificate pentru rebalansarea tarifelor la serviciile de bază de telefonie fixă prestate de SA Moldtelecom. Pe moment, aceasta este tot ce am reuşit să facem. Cred că tarifele menţionate sunt unicele în RM care nu au fost revizuite în ultimii nouă ani.

– De ce Orange şi Moldcell nu lucrează cu aceeaşi antenă, ca să facă mai ieftine serviciile ambelor companii?

– Dar cine afirmă că ei nu lucrează cu aceeaşi antenă, mai corect spus, nu folosesc aceleaşi turnuri de radiocomunicaţii? O parte a acestei infrastructuri ei o închiriază unii de la alţii. Altceva este că utilizarea în comun a infrastructurii pasive, la care raportăm şi turnurile de radiocomunicaţii, este efectuată doar în cazurile în care acest lucru este convenabil ambelor părţi. Astăzi reglementatorul nu are posibilitate de a impune operatorilor careva obligaţii speciale în acest sens. Pentru a aplica o reglementare specială este necesar de a soluţiona anumite lacune legislative. Totodată, există necesitatea de a adopta Legea cu privire la accesul la infrastructură, care ar rezolva o bună parte din problemele existente.

– Agenţia a anunţat un concurs pentru obţinerea licenţei pentru dreptul de utilizare a unei sub-benzi de frecvenţe radio din benzile 3600-3800 MHz. Aceste frecvenţe sunt utilizate pentru tehnologia WiMax. Va fi oare aceasta solicitată pe piaţă, ţinându-se cont de specificul ei şi, mai cu seamă, de dimensiunile pieţei?

– Noţiunea de frecvenţe pentru WiMax este învechită. În prezent, licenţele pentru dreptul de utilizare a frecvenţelor radio sunt eliberate fără stabilirea tehnologiilor concrete. Vreau să remarc că tehnologia WiMax există şi este în dezvoltare. În acest sens, utilizarea ei necesită echipament special, inclusiv terminale pentru utilizatori – dispozitive mobile. WiMax are mai degrabă destinaţia de transmisie a datelor. Va fi oare solicitată această tehnologie? Vom trăi şi vom vedea. Posibil că aceste frecvenţe vor fi utilizate în reţelele LTE pentru extinderea capacităţii acestora. Sarcina reglementatorului este de a crea condiţii favorabile pentru intrarea şi activitatea pe piaţa serviciilor de comunicaţii a diferiţi operatori cu tehnologii şi servicii noi, condiţii care ar stimula concurenţa sănătoasă pe piaţă.

Numarul ziarului: 
Nr.09 (480) din 6 martie 2013