Cea de a 8-a şedinţă a Iniţiativei de Supraveghere în asigurări a Autorităţilor din Europa Centrală, de Sud-Est şi de Est (CESEE ISI) şi-a desfăşurat lucrările în premieră la Chişinău.
Reprezentanţi din Albania, Austria, Ungaria, Macedonia, Polonia, România, Republica Srpska, Serbia, Slovenia, Slovacia, Elveţia şi Moldova s-au reunit în vederea schimbului de experienţă în baza a patru subiecte prestabilite care vizează: schemele de garantare în domeniul asigurărilor; experienţa în implementarea standardelor internaţionale; asigurarea obligatorie a proprietăţilor, precum şi trecerea la modelul de supraveghere bazată pe risc.
Reprezentanţii Autorităţilor din Europa Centrală, de Sud-Est şi de Est şi-au expus părerea asupra acestor subiecte şi au avut opinii unanime referitor la necesitatea de a acorda o atenţie sporită Directivei UE „Solvency II”, precum şi cu privire la importanţa fondurilor de garantare care sunt o prioritate în reducerea riscurilor în cazuri de insolvabilitate a companiilor de asigurări întru protejarea consumatorilor produselor de asigurare.
Reprezentanţii Serbiei, Sloveniei şi Macedoniei au reiterat că statele în care activează nu au un fond de garantare pentru toate tipurile de asigurări, ci doar pentru asigurările de răspundere civilă auto.
Serj Simoniti, director al Agenţiei de Supraveghere în asigurări din Slovenia a menţionat că statul, deocamdată, nu are un program de garantare în asigurări. „În Slovenia business-ul în asigurări este regularizat şi supravegheat de autoritatea de reglementare. Pentru crearea unui fond de garantare în domeniul asigurărilor este necesară o schemă corespunzătoare. De asemenea, avem încă neclarităţi referitor la modul de finanţare al unui fond de garantare”, a declarat Serj Simoniti.
Cristian Botez, vicepreşedintele autorităţii de supraveghere din România a declarat că în ţara vecină este instituit un fond de garantare în asigurări. Acesta este gestionat de către autoritatea de supraveghere şi este prevăzut pentru a achita despăgubirile pentru toate clasele de asigurări în caz de insolvabilitate al unui asigurător.
Magdalena Prucnal, reprezentant al autorităţii de supraveghere din Polonia, a subliniat că în ţara sa activează un Fond de garantare în domeniul asigurărilor care, printre altele, este responsabil şi de achitarea despăgubirilor pentru asiguraţii în cazul cărora nu este identificată sursa riscului provocat. „Fondul este finanţat de către companiile locale de asigurări, precum şi de cele străine care operează pe piaţa din Polonia”.
Fiind întrebat de moderatorul sesiunii în cauză, Klime Poposki, preşedintele Consiliului de Experţi al Agenţiei de Supraveghere în asigurări din Republica Macedonia, despre situaţia privind cazurile de insolvabilitate a companiilor de asigurări din R. Moldova, Artur Gherman, preşedintele CNPF, a menţionat că în RM nu au fost înregistrate cazuri de bancrotizare a companiilor de asigurări, cu excepţia unui asigurător care nu a făcut faţă măsurilor stabilite în planul de remediere financiară. În rest, nu au fost înregistrate cazuri de insolvenţă de la sine a companiilor de asigurări. “Una dintre atribuţiile CNPF este să prevină astfel de situaţii, ceea ce şi facem prin monitorizarea permanentă a operatorilor de pe piaţa de asigurări din Moldova privind suficienţa activelor care acoperă rezervele de asigurare, precum şi nivelul ratei de solvabilitate”, a susţinut Gherman.
Artur Gherman, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare a menţionat că autoritatea de supraveghere din Moldova a elaborat un proiect de lege privind Fondul de garantare a asigurătorilor. „La elaborarea statutului Fondului naţional de garantare în asigurări au fost analizate două modele de administrare. Primul model prevedea posibilitatea administrării acestuia de către CNPF, în baza exemplului României, unde autoritatea de reglementare în domeniul asigurărilor este responsabilă de administrarea acestui fond. Al doilea model prevedea ca Fondul de garantare să fie o entitate juridică separată care să-l gestioneze, model similar celui din sistemul bancar. În cele din urmă, s-a optat pentru instituirea celui de-al doilea model”, a declarat Gherman.
Gherman a precizat că proiectul de lege privind Fondul de garantare a asigurătorilor, care a fost remis Parlamentului spre adoptare, prevede că asigurătorii vor fi obligaţi să achite 0,5% din primele brute colectate, cu dreptul Consiliului de administrare al Fondului de a mări această cotă până la 2%.
“Fondul de garantare în asigurări este foarte important pentru ţara noastră în eventualitatea apariţiei unor situaţii de insolvenţă a unui asigurător. Din aceste considerente, este necesară implementarea la nivel naţional a unui fond care să protejeze interesele şi drepturile deţinătorilor de poliţe de asigurare”, susţine Artur Gherman.
Conor Donaldson, reprezentatul Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor de Supraveghere, a vorbit în a doua parte a reuniunii despre experienţa în implementarea standardelor internaţionale în asigurări.
Artur Gherman a menţionat că în luna februarie 2014 a fost efectuată o evaluare de către experţii Fondului Monetar Internaţional în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar privind stabilirea gradului de implementare a principiilor internaţionale în asigurări ale IAIS. În rezultat, s-a constat că doar două principii nu sunt implementate în legislaţia Republicii Moldova în domeniul asigurărilor. Totodată, au fost înaintate 26 de recomandări pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ şi ajustarea acestuia la standardele internaţionale din domeniu.
Având în vedere că, în ultimii ani, ţările din regiune se confruntă cu tot mai multe dezastre naturale, o altă problemă discutată pe parcursul reuniunii pe care a moderat-o preşedintele CNPF a fost asigurarea locuinţelor (proprietăţilor). Guvernele ţărilor nu au capacitatea de a acoperi financiar şi nici logistic toate pagubele cauzate de dezastrele naturale pe care le suportă cetăţenii. „Exemplu în acest sens pentru Republica Moldova sunt inundaţiile din anii 2008-2010. În acest context, produsele de asigurare a proprietăţii servesc drept o soluţie. Or, la ora actuală, asigurările sunt puţin solicitate de populaţia ţării”, a opinat Gherman.
În calitate de sugestii pentru soluţionarea problemelor în stimularea asigurărilor de proprietate, Artur Gherman a afirmat că este necesar ca autorităţile să dezvolte şi să promoveze o legislaţie adecvată acestor scopuri. „De asemenea, este necesar un dialog permanent între regulatorul pieţei şi industria asigurărilor întru crearea unui sistem de asigurare adecvat, inclusiv prin sporirea gradului de conştientizare de către cetăţeni a importanţei asigurărilor. Or, catastrofele naturale nu aşteaptă un sistem perfect de asigurare”, a declarat Gherman.
În cadrul celei de a patra sesiuni a fost discutat subiectul privind structura de supraveghere pentru supravegherea bazată pe risc. Serj Simoniti, directorul agenţiei de Supraveghere în Asigurări din Slovenia, a prezentat experienţa Sloveniei în implementarea modelului de supraveghere bazată pe risc, Slovenia fiind la etapa de definitivare a acestui proces.
În acest context, Artur Gherman a menţionat că autoritatea de supraveghere din R. Moldova şi-a asumat angajamentul de a trece de la modelul de supraveghere bazat pe conformitate la cel în bază de evaluare a riscurilor.
Nora Kiss, reprezentata Băncii naţionale din Ungaria a prezentat modelul de supraveghere bazat pe evaluarea riscurilor utilizat în ţara sa menţionând, în acest sens, că modelul permite identificarea la etape timpurii a ameninţărilor companiilor de asigurări, astfel reuşind a fi preîntâmpinate unele situaţii grave.
Tatiana Solonari
Nota Capital Market: Iniţiativa de Supraveghere în asigurări a Autorităţilor din Europa Centrală, de Sud-Est şi de Est a fost lansată în 2011 de către Autoritatea de Supraveghere a Pieţei Financiare din Austria (FMA) şi autoritatea de Supraveghere Financiară din Ungaria (HSFA). Scopul acesteia este de a identifica şi analiza problemele relevante pentru această regiune, precum şi de a coopera multilateral.
