Reprezentanţii Băncii Naţionale prognozează o creştere cu până la 10 la sută a preţurilor produselor alimentare. Afirmaţiile au fost făcute publice de guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, în temeiul consecinţelor provocate de seceta din acest an.
„La unele produse preţurile vor creşte mai mult, la alte produse preţurile vor creşte mai puţin. Deja există presiuni la cereale şi porumb care vor afecta preţurile la făinoase şi făină”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu.
Potrivit Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, cele mai afectate regiuni sunt cele din sudul şi centrul ţării. În partea de nord a Republicii Moldova se estimează un randament al producţiei de grâu de 3-4 t/ha. Potrivit prognozei oficiale, peste 50% din recolta de grâu va fi destinată industriei de panificaţie, suficient pentru a deservi nevoile interne din acest an. Există însă temeri legate de scumpirea pâinii, pentru a acoperi pierderile.
Potrivit prognozei Ministerului Agriculturii de la Chişinău, anul acesta se vor recolta în Republica Moldova 550 mii tone metrice de grâu, 150 mii tone metrice de orz şi 10 mii tone metrice de seminţe de rapiţă. Anterior, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a precizat că 90 la sută din terenurile agricole au fost afectate de temperaturile extrem de ridicate înregistrate în ultimele săptămâni. Pentru comparaţie, anul trecut, Republica Moldova a recoltat 815 mii tone de grâu, de pe o suprafaţă de 270.000 hectare.
Totodată, autorităţile au anunţat că vor evalua în mod corespunzător situaţia din toate regiunile ţării şi în caz de necesitate, vor acorda sprijin fermierilor care cultivă suprafeţe mici şi au fost afectaţi cel mai mult de secetă.
Totodată, autorităţile recomandă agricultorilor să-şi asigure terenurile împotriva calamităţilor naturale. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr a constatat că sectorul de asigurări în agricultură s-a dezvoltat doar în ţări în care statul s-a implicat în dezvoltarea acestuia, pentru că există constrângeri de ordin material, nu există o tradiţie de a apela la serviciile de asigurări în rândul populaţiei. Ministrul Economiei s-a pronunţat însă pentru o intervenţie limitată a statului, prin politici de stimulare a asigurărilor, însă fără ca statul să presteze servicii de asigurări propriu-zise.
„Statul trebuie să creeze pieţe şi reguli de joc, să stabilească regulatori şi să stimuleze apariţia operatorilor pieţei şi acceptarea de către populaţie a noilor servicii. Rolul statului este să stimuleze atât oferta, cât şi cererea prin subvenţionarea asigurărilor, deducerea cheltuielilor de asigurare din impozite şi nu să acţioneze ca operator pe piaţă”, a spus Valeriu Lazăr.
Conform analizei prezentate de către Uniunea Asigurătorilor din Moldova, în anul 2011, doar 3% din terenurile agricole au fost asigurate împotriva calamităţilor naturale.
Şi unii antreprenori agricoli sunt de părere că ar trebui să se descurce fără o implicare prea mare din partea statului. „La noi, în R. Moldova sunt două abordări extreme. Prima e abordarea sovietică, potrivit căreia agricultorul trebuie să producă şi să ofere producţie agricolă, dar de restul trebuie să-şi bată capul statul. Şi există a doua abordare, liberală, ea presupune că agricultura este un business similar cu celelalte şi nu trebuie subvenţionată, nu trebuie ajutată, agricultorii trebuie să se descurce singuri”, a menţionat Alexandru Slusari, preşedintele UniAgroProtect.
„Pe de o parte, pentru a putea spune că agricultura este un business profitabil, avem nevoie de subvenţii în agricultură, iar pe de altă parte, statul ar trebui să se implice foarte puţin în agricultură”, remarcă Sergiu Oprea, antreprenor în agricultură.
Recolte mici
Estimările Ministerului Agriculturii arată că şi restul culturilor agricole vor înregistra recolte mici. Pierderile agricultorilor de pe urma fenomenelor climaterice nefavorabile s-ar putea ridica la câteva miliarde de lei. Pagubele de pe urma compromiterii a două treimi din recolta de porumb ar putea ajunge la 1,5-2 miliarde de lei, la care se poate adăuga încă jumătate de miliard de lei, ca urmare a scăderii producţiei de floarea-soarelui. Astfel, autorităţile estimează o recoltă de circa 300 mii tone de floarea-soarelui, cu 100 mii tone mai puţin decât anul trecut. La fel şi porumbul va fi de 2,5 ori mai puţin decât în 2011.
Cât despre recolta de grâu, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, susţine că, deşi recolta de grâu este mai mică decât anul trecut, aceasta va fi suficientă pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării, având în vedere şi rezerva de stat de 50.000 de tone.
Prognoze
În timp ce agricultura moldovenească continuă să se dezvolte letargic, industria alimentară domestică tot mai mult se bazează pe materii prime importate, arată un studiu publicat recent de economiştii de la Expert-Grup. Potrivit lor, odată cu slăbirea ”lanţurilor” de aprovizionare în agricultură, fermierilor moldoveni le va fi din ce în ce mai greu să-şi menţină cota pe piaţă şi fluxuri băneşti previzibile. Politicile agricole moldoveneşti au nevoie de o reformă urgentă, care să vizeze o politică subvenţională mai transparentă, revizuirea sistemului educaţional în domeniul agriculturii şi investiţii în cercetare şi dezvoltarea care ar oferi soluţii pentru problemele reale cu care se confruntă sectorul. Despre condiţiile meteorologice extreme, economiştii sunt de părere că nu mai trebuie privite ca fenomene excepţionale, ci mai degrabă ca o constantă ce va influenţa evoluţia sectorului în viitor. În acest context, profesorii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei susţin că Republica Moldova va fi afectată de secetă an de an. Şi asta pentru că ţara noastră se află în zonă de stepă. Mai mult, specialiştii de la Academia de Ştiinţe recomandă agricultorilor să planteze culturi rezistente la secetă.
Totodată, experţii mai arată în studiu că în 2012 cea mai pronunţată scădere a ocupării va avea loc în agricultură, sector care deja a înregistrat cea mai dramatică reducere a ocupării în ultimul deceniu. În combinaţie cu scăderea mai puternică a veniturilor din remitenţe în bugetele gospodăriilor rurale, în comparaţie cu cele urbane, şi cu aşteptările negative pe termen scurt pentru producţia agricolă, anul 2012 va fi unul dintre cei mai dificili pentru locuitorii din zona rurală în istoria recentă a Moldovei. Astfel, îmbunătăţirea mediului de afaceri în agricultură şi industriile conexe ce angajează locuitorii din zonele rurale, precum şi investiţiile în infrastructura ce conectează satele cu restul ţării devin priorităţi imediate şi imperative pentru Guvern, atât la nivel central, cât şi local.
Cristina MIRON
