Republica Moldova a urcat 11 poziţii în topul celor mai competitive ţări din lume, elaborat de Forumul Economic Mondial (WEF), până pe locul 89 dintr-un total de 137 economii analizate, potrivit Raportul Competitivităţii Globale 2017–2018.
Cu 4,0 puncte din şapte posibile, Moldova şi-a îmbunătăţit performanţă faţă de anul trecut, când a înregistrat o cădere cu 16 locuri în clasament şi o înrăutăţire a punctajului acumulat. Economia moldovenească se plasează în top imediat după Algeria, Grecia şi Nepal şi devansează Namibia, Kenia şi Argentina.
“Deşi tendinţa generală este pozitivă pentru majoritatea economiilor eurasiatice, există puţine semne de convergenţă în regiune. Economiile cele mai competitive, inclusiv Federaţia Rusă (a 38-a în topul mondial şi a cincia în regiune) îşi menţin competitivitatea. În acest an economia cu cea mai bună evoluţie în Eurasia a pornit de la o bază joasă, Republica Moldova a urcat 11 locuri până pe poziţia 89. Alte ţări, care în anii precedenţi ocupau poziţii bune în top, le-au pierdut, Georgia (67) şi Kazahstan (57) au coborât opt şi, respectiv, patru locuri”, apreciază autorii raportului WEF.
“Republica Moldova, deopotrivă cu 35 de state, în majoritate slab dezvoltate, a fost inclusă în categoria de state competitivitatea cărora se bazează pe utilizarea intensivă a factorilor”, a menţionat în cadrul prezentării Raportului Competitivităţii Globale, Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM). Un stat al cărui competitivitate se bazează pe factori înseamnă “concentrarea exporturilor în industriile bazate pe resurse naturale, condiţii climaterice, forţă de muncă, precum şi concurenţă scăzută, puterea de cumpărare redusă. State cu economii foarte sensibile la crizele mondiale şi la schimbarea cursurilor valutare”.
“Raportul WEF este considerat pe bună dreptate cea mai importantă şi credibilă sursă de informaţie referitoare la evoluţia competitivităţii economice, politicile aplicate de stat şi totodată sugerează unele măsuri ce trebuie a fi luate”, a menţionat Belostecinic.
Cel mai slab punctaj, 2,6 puncte, şi cea mai proastă poziţie, respectiv, 128, Republica Moldova a obţinut-o la capitolul „inovaţii”. Performanţele la acest capitol s-au îmbunătăţit nesemnificativ faţă de anul trecut când a ocupat locul 133. Dezvoltarea pieţei financiare, capacitatea instituţională a statului şi eficienţa pieţei bunurilor sunt alte trei domenii la care Moldova a primit note joase.
Punctaje mai bune le-a obţinut la capitolul pregătirea tehnologică (locul 53), învăţământul superior şi training (83), stabilitatea macroeconomică (81), domenii în care, potrivit autorilor raportului, lucrurile au evoluat în bine. Republica Moldova a realizat totuşi îmbunătăţiri pe 10 indicatori din 12. “Republica Moldova a fost plasată pe locul 22 la capitolul “importurile ca procent din PIB”, pe poziţia 23 potrivit “indicelui solidităţii garanţiilor juridice”, pe locul 30 la indicatorul “numărul de zile necesare pentru iniţierea unei afaceri” şi 34 la “viteza de acces la Internet”, a mai adăugat Grigore Belostecinic.
“Salt impresionant”, astfel au apreciat unii experţi evoluţia în top a Republicii Moldova, după “prăbuşirea” din anul trecut. Economia moldovenească însă este antrenată în cursa pentru recuperarea poziţiilor pierdute în anii 2015–2016 şi 2016–2017.
În anul 2010 Republica Moldova a fost plasată pe locul 94, în 2011 – pe 93, o evoluţie bună am avut-o în 2012 când am urcat în clasament cinci poziţii, pe 87, în anul următor a cedat două poziţii, coborând pe 89, ca în 2014 să revină spectaculos pe un loc 82. Pentru anul 2015–2016 s-a dorit să fie o îmbunătăţire, dar am cedat două poziţii, iar în raportul 2016–2017 Republica Moldova s-a prăbuşit pe locul 100 din 138 de economii.
Ceea ce contează foarte mult, mai ales în planul atragerii investiţiilor, relocării unor industrii din alte ţări în Republica Moldova, este faptul pe cât de competitivă este ea în comparaţie cu ţările vecine care ne sunt primii concurenţi. Potrivit studiului WEF, Republica Moldova este devansată de ţările din regiune, Ucraina şi România, care au fost plasate pe poziţiile 81 şi, respectiv, 68. Înaintea Moldovei se află state membre ale CSI precum Azerbaidjan (35), Federaţia Rusă (38), Kazahstan (57), Georgia (67), Armenia (73), Tadjikistan (79).
Prin ce cedăm vecinilor noştri? În primul rând, la componenta inovaţie. Există o diferenţă foarte mare între Republica Moldova şi alte state. Cedăm foarte mult după gradul de dezvoltare a afacerilor. La fel şi în învăţământul superior şi training avem unele rezerve, chiar dacă mai mici în comparaţie cu precedentele, totuşi o poziţie mai rea decât a principalilor parteneri economici.
La fel ca şi în anii precedenţi, cele mai mari probleme cu care se confruntă investitorii şi antreprenorii sunt corupţia, instabilitatea politică, accesul la finanţe, birocraţia guvernamentală ineficientă, infrastructura inadecvată. “77 la sută din respondenţi au făcut referire la corupţie ca factor cu impact negativ asupra derulării afacerilor, chiar dacă avem o mică îmbunătăţire faţă de anul trecut când 87 la sută din respondenţi au pus pe primul loc ca factor negativ corupţia”, a menţionat Belostecinic.
Participanţilor la sondaj li s-a cerut să indice dintr-o listă problemele majore care afectează afacerile.
Vedeţi 10 probleme majore pentru dezvoltarea afacerilor în ordine descrescătoare:
1. Corupţia
2. Instabilitatea politică
3. Guvernarea naţională instabilă
4. Accesul la finanţe
5. Ineficienţa politicilor guvernamentale
6. Infrastructura inadecvată
7. Educaţia inadecvată
8. Rata taxelor
9. Inflaţia
10. Reglementarea impozitării.
În topul celor mai competitive state din lume, Elveţia şi-a păstrat poziţia de lider mondial pentru al şaselea an consecutiv. Ea este urmată de Statele Unite ale Americii, Singapore, Olanda şi Germania.
Conform metodologiei WEF, Indicele Global al Competitivităţii este calculat în baza a 110 indicatori, repartizaţi în 12 grupe, pe o scară de 10 puncte.
Vlad Bercu
