Republica Moldova este pe ultima poziţie privind salariul minim (circa 37 euro) compartiv cu statele din UE, potrivit datelor Eurostat. Or, salariul minim din Republica Moldova a rămas neschimbat din 2009.
În ce priveşte statele vecine, salariul minim din Ucraina este practic dublu faţă de cel din Republica Molodva şi constituie 108 euro. Iar în Federaţia Rusă şi Belarus acesta este de 129 euro şi, respectiv, 122 euro.
La polul opus al clasamentului cu cele mai ridicate salarii minime sunt Luxembrug – 1874 euro, care este de peste 50 de ori mai mare faţă de Republica Moldova. În Belgia, Olanda, Irlanda, Franţa şi Marea Britanie salariul minim este de 1024-1359 euro, lunar. În timp ce în Polonia, Ungaria, Slovacia, Estonia, Cehia şi Lituania sunt cele mai mici salarii la nivelul statelor din UE, de 377-287 euro lunar.
Deocamdată, mai multe state din UE nu au reglementat prin legislaţie salariul minim lunar atribuit anagajaţilor. De exemplu, în Germania, Italia, Norvegia şi Austria cuantumul salariului minim lipseşte, de aceea mărimea acestuia diferă în ţările respective.
Conform legislaţiei moldoveneşti, pentru angajaţii care nu au nici o calificare (nu au studii profesionale sau universitare, nu au trecut cursuri de calificare) şi prestează muncă necalificată, salariul minim este stabilit prin hotărâre privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară şi constituie 800 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 4,73 lei pe oră. Prevederile acestei hotărâri se răsfrâng şi asupra stabilirii salariului minim în organizaţiile bugetare.
Potrivit hotârârii de guvern pentru angajaţii calificaţi (începând cu gradul I de calificare), cuantumul salariului minim era stabilit până acum prin Hotărârea Guvernului cu privire la salariul tarifar pentru categoria I de calificare a angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară şi cuantumul sporului de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile. Însă începând cu 2010 a intrat în vigoare Convenţia colectivă (nivel naţional) Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real. Conform acestei convenţii, începând cu 1 februarie 2010, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizaţii, instituţii cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, în continuare – unităţi) va constitui 7,69 lei pe oră sau 1300 lei pe lună.
Prin derogare de la regula generală, pentru personalul de bază din unităţile ramurii agriculturii şi silviculturii cuantumul minim garantat al salariului, până la următoarea modificare, va fi de 90% din mărimea nominală (5,86 lei pe oră sau 990 lei pe lună), iar pentru personalul auxiliar din aceste ramuri salariul de bază se va stabili în cuantum de cel puţin 3,55 lei pe oră sau de cel puţin 600 lei pe lună.
În cazul aplicării de către unităţi a sistemului tarifar de salarizare, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real va servi drept bază pentru negocierea şi stabilirea în convenţiile colective la nivel de ramură sau în contractele colective de muncă la nivel de unitate a salariului tarifar pentru categoria I de calificare, iar în cazul aplicării sistemului netarifar de salarizare – drept limită minimă a salariului, pentru diferenţierea nivelului de salarizare pe categorii de angajaţi.
„La încheierea contractului de muncă cu angajatul, se poate stabili un program incomplet de muncă (specificat în contractul individual de muncă), spre exemplu, de 2,3,4 ore lucrătoare pe zi, în loc de 8 (program complet)”, se mai spune în hotărârea de guvern.
Din 2009 încoace Confederaţia Naţională a Sindicatelor a solicitat de nenumărate ori majorarea salariului minim în condiţiile în care minimul de existenţă este în continuă creştere. Potrivit ultimelor date statistice, minimul de existenţă a constituit în trimestrul trei din 2012, în medie pe o persoană, 1456,9 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul III, 2011. Majorarea minimului de existenţă este determinată preponderent de creşterea preţurilor, în special la produse alimentare. Pe medii de reşedinţă minimul de existenţă se caracterizează prin valori mai mari pentru mediul urban – 1563,9 lei sau cu 13,3% mai mult comparativ cu mediul rural – 1380,3 lei. Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 1531,9 lei, şi în special bărbaţilor – 1614,9 lei.
Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 1259,5 lei şi reprezintă 86,5% din valoarea medie pentru totalul populaţiei. În acelaşi timp, valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 octombrie 2012 a constituit 957,9 lei sau cu 9,6% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Respectiv, pensia medie reprezintă 76,1% din valoarea medie a minimului de existenţă pentru pensionari comparativ cu 72,4% în trimestrul III, 2011.
Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1364,3 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în funcţie de vârsta copilului, de la 577,4 lei pentru un copil în vârstă de până la un an şi 1528,5 lei pentru un copil de 7-16 ani.
Potrivit intenţiei sindicaliştilor, care a rămas doar pe hârtie, salariul minim urma să fie majorat începând cu 1 ianuarie 2013, la 1000 lei lunar, începând cu 1 septembrie 2013 – 1200 lei lunar şi de la 1 ianuarie 2014 – în cuantumul egal cu minimul de existenţă. „Ultima dată salariul minim pe ţară a fost reexaminat de guvern în anul 2009 şi a fost majorat de la 400 la 600 de lei. Din 2009 şi până în 2011 indicele preţurilor de consum a crescut cu 15,5%, produsul intern brut s-a majorat cu 15,1%, iar minimul de existenţă – cu 26%”, declara Petru Chiriac, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, la o întrunire a sindicatelor.
Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din RM, afirma: „statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătate şi bunăstarea lui şi a familiei lui. Salariul minim necesită a fi majorat cu cel puţin 200 de lei”. În acest context, o iniţiativă de majorare a salariului minim din partea unui grup de deputaţi înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă care prevede majorarea salariului minim la 1000 de lei în anul 2013, a primit aviz negativ de la Guvern.
„Statul nu are bani pentru a mări plafonul salariului minim, pentru majorarea retribuţiei minime până la 1000 de lei ar necesita cheltuieli suplimentare în sumă de 4 miliarde de lei”, susţine Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
Deputaţii cer ca Guvernul să stabilească un termen în care să fie majorat salariul minim.
Fondul anual de retribuire a muncii în instituţiile bugetare finanţate din bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2013 constituie 8,6 miliarde de lei. Prin urmare, necesarul de mijloace suplimentare pentru majorarea salariului minim de la 600 lei până la 1000 lei constituie 46,5 la sută din fondul de retribuire a muncii pentru anul 2013.
Salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a angajaţilor din sectorul bugetar, începând cu 1 iunie 2012, a fost majorat de la 700 la 800 de lei, iar conform politicii salariale şi a Legii bugetului pentru anul 2013, sunt prevăzute mijloace în cuantum de 153 milioane de lei pentru stabilirea acestuia, începând cu 1 iunie 2013, în cuantum de 900 lei. Aceasta va asigura o majorare a salariilor, în medie cu 15%, pentru circa 107 mii angajaţi din instituţiile bugetare, fără implicarea majorării salariului minim pe ţară.
Grupul de deputaţi menţionează, de asemenea, că minimul garantat al salariului în sectorul real “nu poate fi mai mic decât 1500 de lei pentru anul 2013”. În decizia Guvernului se menţionează că cuantumul minimului garantat al salariului în sectorul real „se va efectua în mod legal, prin hotărâre de Guvern, în luna aprilie 2013, conform indicatorilor reali atinşi în anul 2012, iar acest cuantum poate fi chiar mai mare decât cel propus în proiectul de lege”.
În condiţiile în care salariul minim pe ţară constituie 600 de lei lunar pentru un angajat, iar minimul de existenţă este de 1507,3 lei, fiind în creştere cu 2,3%, acesta nu acoperă nici jumătate din necesarul minimului de cheltuieli. Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată acoperirii necesarului de consum alimentar – 42%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană, în medie, a alocat 19% din cheltuielile totale de consum (- 0,7 p. p), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,3% (+ 0,1 p. p). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (6,5% faţă de 5,2% în trimestrul III 2011), transport (4,3% faţă de 5,2%), comunicaţii (4,3% faţă de 4,1%), dotarea locuinţei (4,1% faţă de 4,4%), învăţământ – 1,0% (nivelul anului precedent).
Chiar dacă salariul minim nu acoperă minimul de existenţă, acesta este achitat de angajatori care achită salariul “în plic”, pentru evitarea achitării impozitelor, care constituie 29% pentru anagajatori. Astfel, achitarea salariului minim îi scuteşte pe angajatori de o parte din plăţile la bugetul de stat. Potrivit grupului de lucru responsabil de propunerea de politici publice din cadrul guvernului, cel puţin 57 la sută din numărul total al populaţiei ocupate nu-şi declară venitul real, iar în urma evaluării situaţiei s-a ajuns la concluzia că valoarea veniturilor nedeclarate a fost de cel puţin 9,3 miliarde lei, constituind cel puţin 13% din PIB. Ca urmare, pierderile la bugetul public naţional din cauza acestui fenomen au fost de cel puţin 4,7 miliarde lei.
Victor URSU
