Agricultura este, practic, unicul business care este făcut sub cerul liber. În condiţiile în care hazardurile naturale sunt tot mai frecvente, un agricultor ce nu-şi asigură plantaţiile sau animalele, fie crede că este un favorit al sorţii, fie nu-i pasă de bunăstarea de mâine a business-ului pe care îl are azi. Dacă e să analizăm datele statistice, atunci putem deduce că doar unu la sută dintre toţi producătorii agricoli din Moldova practică să asigure culturile şi animalele. Despre totalurile în domeniul asigurărilor agricole 2013 şi prognozele pentru 2014 am discutat cu reprezentanţii a patru companii de asigurări care au dreptul să facă asigurări agricole în Moldova.
Se pare că unii dintre cei care au decis, anul trecut, să nu cheltuiască bani pentru asigurări în agricultură, au avut norocul să nu fie în pierdere, deoarece anul 2013 a fost unul cu mai puţine calamităţi naturale. Acest lucru este demonstrat şi de datele Biroului Naţional de Statistică. Astfel, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei) în anul 2013, a marcat 138,3% faţă de anul 2012. Majorarea producţiei globale agricole a fost determinată de creşterea accentuată a producţiei vegetale – cu 61,8%, în timp ce producţia animalieră a crescut doar cu 0,7%.
Ion Buza, şeful secţiei asigurări agricole, Societatea de Asigurări-Reasigurări „Moldcargo” susţine că societatea acordă servicii de asigurare în agricultură începând cu toamna anului 2007.
„În ultimii ani se simte o acutizare a influenţei negative a calamităţilor naturale asupra culturilor agricole. Aceasta se explică prin efectul încălzirii globale. Spre exemplu, anul 2012 a fost marcat printr-o secetă foarte puternică care a produs agriculturii pierderi de peste 2 mlrd. lei. Pe când anul 2013 s-a evidenţiat prin ploi puternice cu furtuni şi căderi de grindină. Pe viitor, serviciile meteorologice internaţionle şi savanţii din domeniu prognozează o intensificare a efectelor negative asupra diferitor domenii ale vieţii omului, dar mai ales asupra agriculturii”, crede Buza.
Oleg Galbură, şef secţie asigurări agricole, compania de asigurări “Moldasig” a declarat că, în general, anul 2013 a fost unul bun pentru agricultori. Au fost căpătate recolte înalte de grăunţoase, în special porumb, dar şi de floarea soarelui, sfeclă de zahăr, fructe şi struguri. Pentru noi, ca asigurători, anul 2013, nu a adus rezultatele la care ne aşteptam, deşi, pe contractele expirate în anul 2013, au fost achitate despăgubiri nesemnificative.
„Nivelul foarte înalt al despăgubirilor de asigurare achitate de companie în anii precedenţi (2011 şi 2012), în pofida unei baze solide de reasigurare, a avut un impact negativ asupra portofoliului de asigurări agricole. Rata înaltă a daunelor achitate pentru contractele din anul 2011 (126%) şi cele din 2012 (168%), condiţionate de grindină şi seceta excesivă, au pus în gardă reasiguratorii externi, care au înăsprit brusc condiţiile de colaborare, iar în unele cazuri chiar şi au refuzat colaborarea cu noi. Totodată, conducerea companiei a limitat numărul de contracte încheiate. În special, a fost refuzată asigurarea culturilor de sfeclă de zahăr, care a provocat pierderi enorme în ultimii trei ani”, a ţinut să menţioneze Oleg Galbură.
Alexandru Zgardan, directorul Companiei de asigurări „Garanţie”, susţine că anul agricol 2013 s-a dovedit a fi unul cu suficiente precipitaţii. Astfel că, până la urmă, au avut de câştigat doar acele companii de asigurare care şi-au asumat riscuri şi au încheiat contracte de asigurare.
Zgardan a declarat că acesta este un tip de asigurare foarte specific, care necesită specialişti bine pregătiţi. „În Republica Moldova este foarte neobişnuit comportamentul asiguraţilor, mai ales a celor din domeniul agriculturii şi anume este vorba despre faptul că asiguraţii se aşteaptă să primească despăgubiri în valoare minimă a primelor achitate chiar dacă nu au avut loc cazuri asigurate. La fel, contractele în acest domeniu sunt foarte complexe şi implică calcule avansate, pe care puţini clienţi le conştientizează. Spre exemplu, clienţii rar înţeleg că companiile de asigurare nu asigură scăderea calităţii produselor agricole sau a riscurilor legate de modificările în preţuri la anumite produse agricole, ci asigură cantitatea recoltată de culturi asigurate. Deci, e mult de lucru pe acest front”, a spus Zgardan.
Călin Tomuleţ, şef secţie asigurări CA „Klassika Asigurări” a spus că, “pentru companie, anul 2013 a fost unul de început la capitolul asigurări în agricultură, deoarece la sfârşitul anului 2012 am finisat toate procedurile necesare obţinerii dreptului de a presta servicii de asigurare în agricultură. În general a fost un an bun pentru producătorii agricoli şi, respectiv, pentru noi, în calitate de companie de asigurări, care ne-am ocupat de protejarea culturilor de eventualele riscuri”.
Reprezentantul Societăţii „Moldcargo” susţine că primele subscrise la asigurarea culturilor agricole şi a animalelor domestice, în anul 2013, au constituit 10,035 mil. lei. „Din totalul de 120,089 mil. lei, prime subscrise de societate în anul 2013, cota asigurarării subvenţionate în agricultură constituie 8,3%”, a menţionat Ion Buza.
Oleg Galbură a ţinut să menţioneze că în anul 2013, compania de asigurări “Moldasig” a subscris prime de asigurare în mărime de circa 338,4 mil. lei. „Din această sumă, circa 22%, sau 75,2 mil. lei, au fost subscrise în baza contractelor de asigurare a bunurilor producătorilor agricoli. Este un indicator foarte bun, mai ales că ne-am focusat pe lucrul cu producătorii agricoli mari, asigurând, în special, culturile multianuale (livezi, vii) de riscuri precum grindina şi îngheţurile. De secetă excesivă au fost asigurate suprafeţe nesemnificative. Anume seceta excesivă a fost cel mai solicitat risc de către producătorii agricoli în primăvara anului 2013, motiv pentru care, cu părere de rău, o parte din clienţii noştri au „migrat” către alte companii”, a informat Galbură.
Călin Tomuleţ a ţinut să menţioneze că „Klassika Asigurări” a avut anul trecut o politică prudenţială la capitolul selectării clienţilor doritori de a-şi asigura culturile. În acest sens, Tomuleţ consideră că, producătorii agricoli care s-au adresat la compania „Klassika Asigurări” pentru a încheia un contract în domeniul asigurărilor agricole, pot fi împărţiţi în trei categorii: clienţii-fideli, care au beneficiat de alte produse ale companiei, iar la lansarea acestui nou produs, au decis să-l contracteze; clienţii „migranţi” de la alte companii ce prestează servicii de asigurare în agricultură şi clienţi noi care, pentru prima dată, au încheiat cu compania un contract de asigurare în agricultură. „Klassika Asigurări” a fost foarte atentă anume la cea de-a doua categorie de clienţi. Toate acestea deoarece i-am calificat drept potenţiali clienţi problematici. „Or, „Klassika Asigurări”, în calitatea sa de companie nouă pe acest segment de asigurare, în anul 2013 nu a avut ca prioritate numărul de contracte şi cifra mare de prime brute subscrise, ci siguranţa companiei şi obţinerea de experienţă”, a ţinut să menţioneze Tomuleţ.
Potrivit lui, primele brute subscrise în anul 2013 de „Klassika Asigurări” în baza contractelor cu producătorii agricoli, au constituit aproximativ 300 mii lei, iar compania nu a achitat careva despăgubiri. „Le considerăm ca fiind rezultate bune, iar pentru anul curent vom păstra politica din anul precedent. Un alt principiu pe care intenţionăm să-l păstrăm şi pentru viitor este informarea meticuloasă a clienţilor despre prevederile contractuale. Or, constatarea noastră este că, producători agricoli care ani în şir şi-au asigurat culturile, nu studiază contractul, nu cunosc lucruri elementare despre cazurile când se consideră produs riscul asigurat, cuantumul franşizei, nivelul acoperirii despăgubirii de asigurare în caz de survenire a riscului”, a declarat Tomuleţ.
Alexandru Zgardan a declarat că SA „Garanţie” a subscris prime brute pentru asigurarea subvenţionată în agricultură în sumă de 7,37 mil. lei, dintre care 1,38 mil. lei sunt prime acumulate din asigurarea animalelor şi 5,99 mil. lei – din asigurarea culturilor agricole. „Primele subscrise din asigurarea subvenţionată de agricultură au constituit 23% din totalul de prime subscrise de către compania „Garanţie” pentru anul 2013”, susţine Zgardan.
Ion Buza susţine că colaborarea cu statul, la moment, este limitată la executarea Legii privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură nr. 243 din 08.07.2004. „Luând în consideraţie situaţia privind intensificarea efectelor climaterice negative asupra agriculturii, ne-am dori o colaborare mai strânsă, mai ales în domeniul contracarării efectelor negative a riscurilor catastrofale cum este seceta excesivă. În aceste domenii, societăţile de asigurări, fără implicarea statului, nu vor putea face faţă unor astfel de catastrofe care aduc daune substanţiale culturilor agricole pe suprafeţe extinse şi, concomitent, la limitarea riscurilor preluate de societăţile de asigurări. În acest context, se cere aducerea bazei normative existente în conformitate cu provocările actuale şi cu practica altor ţări”, a opinat Buza.
Oleg Galbură susţine că statul şi-a onorat obligaţiunile sale, achitând subvenţiile pe care le-a solicitat compania „Moldasig” pe contractele încheiate în prima jumătate a anului 2013. „Cât priveşte contractele încheiate în toamna anului 2013, subvenţiile pentru acestea încă nu au fost achitate companiei, iar termenul legal de 60 zile calendaristice a fost deja depăşit. Motivul este că încă nu fusese aprobat Regulamentul cu privire la subvenţionare pentru anul 2014”, a ţinut să remarce Galbură.
Călin Tomuleţ califică ca fiind pozitivă colaborarea companiei „Klassika Asigurări” cu statul la capitolul asigurări în agricultură. „În acest sens, statul trebuie să informeze mai mult producătorii agricoli despre subvenţionarea în asigurarea culturilor agricole”, crede Tomuleţ.
Alexandru Zgardan susţine că relaţiile cu statul sunt anevoioase, „dar încercăm să soluţionăm toate problemele sau tărăgănările pe măsura apariţiei lor”.
Oleg Galbură, crede că „trebuie să fim conştienţi de faptul că aceste 100 milioane de lei acordate suplimentar se vor oferi pentru întregul fond de subvenţionare din anul 2014, nu doar pentru asigurările agricole. Totodată, sper că creşterea cu această sumă va contribui la aceea, că nu ne vom pomeni spre sfârşit de an în situaţia care se repetă permanent, când subvenţiile solicitate se alocă din sumele anului următor, cu mari întârzieri. În acelaşi timp, vreau să menţionez că noi, asiguratorii, nu am fost limitaţi în sumele pe care le solicităm, de aceea, totul depinde de noi, adică de capacitatea noastră de a atrage cât mai mulţi clienţi în asigurările agricole”.
Ion Buza este de părere că, odată cu semnarea Acordului de liberalizare a regimului de comerţ cu Uniunea Europeană, producătorii agricoli autohtoni se vor confrunta cu o concurenţă foarte puternică cu fermierii din Uniunea Europeană.
Sursa citată crede că nivelul subvenţionării fermierilor din UE este de, cel puţin, 10 ori mai mare decât în Republica Moldova. „Specialiştii din domeniu consideră că fondul de subvenţionare iniţial trebuie, cel puţin, dublat. Luând în consideraţie situaţia bugetară din Republica Moldova, majorarea fondului de subvenţionare chiar şi cu 100 mil. lei va fi benefică pentru producătorii agricoli şi, în rezultat, va duce la intensificarea procesului de asigurare a culturilor agricole” a mai spus Buza.
Călin Tomuleţ susţine că majorarea sumelor pentru fondul de subvenţionare cu 100 de milioane lei pentru anul 2014 va influenţa oarecum şi piaţa asigurărilor în agricultură. Tomuleţ consideră că aceasta va avea o influenţă pozitivă asupra primelor în baza contractelor pentru asigurarea culturilor agricole.
Alexandru Zgardan nu crede că vor fi careva efecte ca urmare ale acestor modificări. „Sper doar că vor fi respectate termenele de achitare a primelor, care tradiţional sunt semnificativ încălcate”.
Tatiana Solonari
