Dacă spunem că criza din acest an a afectat aproape în întregime activitatea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM), înseamnă că admitem la modul direct că această criză a afectat 98,7 la sută din toate companiile pe care le are R. Moldova. Fenomenul nu este unul strict local, motiv din care e cert să înţelegem că vina nu o purtăm noi în întregime. Se spune că IMM-urile sunt plămânii economiei şi asta nu e o metaforă. Asemănarea între impactul pe care COVID îl are asupra omului şi asupra economiei e că în ambele cazuri sunt afectaţi plămânii.
Spuneam că doar 1,3 la sută din ansamblul economiei nu este acoperit de IMM-uri. În acelaşi timp, statisticile confirmă că în cadrul acestora activează circa 60 la sută din totalul angajaţilor, care produc circa 70 la sută din valoarea adăugată.
Din păcate, nicăieri în lume nu a putut fi găsită formula prin care protejarea omului în faţa marelui pericol generat de pandemie să se facă fără a atinge activitatea acestuia, businessul, economia în general. Restricţiile au scăzut drastic vânzările companiilor, iar fără vânzări nu poate fi vorba de asigurarea unui proces continuu generator de venituri. Multe dintre întreprinderile la care ne referim lucrau cu materie primă de import, situaţie în care blocajele au golit depozitele şi au oprit producerea. Da, la început de criză, înclinam să credem că va fi un pic mai relaxant, însă regulile s-au schimbat de la o zi la alta.
PNUD Moldova a insistat permanent în vederea măsurării impactului crizei asupra IMM-urilor, condiţie obligatorie pentru a veni ulterior cu suportul de care este nevoie. Constatările unei cercetări de evaluare arată că această criză “marchează sfârşitul unui parcurs şi multe dintre ele anticipează un faliment iminent. Întrucât principalele provocări sunt legate de insuficienţa lichidităţilor şi lipsa rezervelor financiare necesare pentru gestionarea crizei, companiile încearcă să evite disponibilizările şi să menţină personalul, reducând dramatic cheltuielile salariale până la 41%. În următoarele 2-3 luni această stare de lucruri s-ar putea agrava, deoarece numărul companiilor care intenţionează să reducă salariile este mai mare decât numărul celor care au făcut-o deja. Tot mai multe persoane riscă să fie aruncate în sărăcie, ca urmare a crizei legate de COVID-19”.
La fel de relevante sunt şi alte cifre culese din cercetarea respectivă: “1/3 dintre companii au rezerve de capital/lichidităţi care ar putea acoperi cel mult 3 luni din operaţiunile acestora, doar 12 la sută au acces la surse externe de finanţare, iar 50 la sută nu au proceduri interne adecvate pentru gestionarea situaţiilor de criză”.
Se merge însă mult peste simpla constatare a faptelor. În parteneriat cu Uniunea Europeană, Suedia şi Elveţia, PNUD Moldova procedează la o reajustare în termeni restrânşi a programelor, insistându-se nu doar pe refacerea companiilor şi repunerea lor pe linia de plutire, ci şi în favoarea unor schimbări la nivel de tehnologie.
Cele două sarcini au termeni diferiţi de abordare. Sprijinul imediat se poate materializa prin lansarea unui program de granturi şi ţinteşte susţinerea eforturilor IMM-urilor pentru digitalizarea serviciilor.
Cea de-a doua sarcină vine să scurteze drumul spre noile tehnologii, tehnologii prin care businessul ar căpăta imunitate în eventualitatea unor situaţii dintre cele pe care le avem în prezent. Pentru că tehnologiile avansate sunt soluţia prin care distanţarea nu mai are capacitatea de a distruge. Fără a contesta cât de cât, trebuie să recunoaştem că “distanţarea socială” a lovit în economie în general şi în IMM-uri în particular. La ora de vârf a crizei, în Germania existau aproximativ 3,5 milioane de lucrători şi 200 de mii de companii care utilizau schema şomajului tehnic (circa 36 la sută din total), în Austria – 53646 de cereri, în Belgia – 1.075.000 de şomeri temporari, în Finlanda – 260.000, în Franţa – 5 mil., în Olanda – 300.000 şi în Spania – 270.430.
Deşi în ansamblu se porneşte de la ideea că IMM-urile nu au capacităţi de a se rezidi pe cont propriu, abordările diferă de la o ţară la alta.
În Finlanda, statul sprijină companiile inclusiv prin deschiderea unei linii de asistenţă pentru cele care se confruntă cu noi dificultăţi.
Spania a declanşat un set de măsuri de urgenţă, implementate prin agenţia naţională FOROADR, promovând o varietate de măsuri pentru a frâna declinul economic şi a oferi firmelor informaţii privitoare la accesul sprijinului guvernamental pentru lichidităţi, suspendarea sau amânarea plăţilor fiscale.
În Ungaria, guvernul a aprobat un număr mare de reglementări pentru limitarea efectelor crizei. IMM-urile cu un venit anual mai mic de 12 mil. forinţi (aprox. 34.000 euro), cu activitate în domeniul serviciilor de catering, hotelier, taxi, sport, arte şi divertisment, construcţii etc., sunt scutite de impozit.
În Italia, guvernul a acţionat cu scopul de a împiedica prăbuşirea veniturilor IMM-urilor, alocând suplimentar 5,1 mlrd. de euro pentru a stimula creditul până la 350 mil. euro acordat acestor firme. Instrumentele folosite: moratoriu privind rambursarea împrumuturilor, generând, astfel, creşteri de lichidităţii cu 220 mlrd. euro; creşterea fondului de garantare pentru IMM-uri de la 40 la peste 100 mlrd. euro.
În Franţa, Nouvelle-Aquitania, agenţie de dezvoltare regională, a dezvoltat o platformă pentru conectarea iniţiativelor IMM-urilor industriale: experţii furnizori de soluţii şi solicitanţii pot colabora pentru a realiza produse sanitare şi echipamente de protecţie etc. Pentru a preveni falimentele companiilor afectate, guvernul a dispus înfiinţarea unui fond de sprijin de 45 mlrd. euro pentru finanţarea şomajului parţial, iar 2 mlrd. euro sunt oferite pentru sprijinirea IMM-urilor lovite de criză.
Un ajutor urgent către IMM-uri a fost iniţiat în luna aprilie 2020, pentru a sprijini satisfacerea nevoilor imediate de numerar, prin oferirea de garanţii băncilor, scop în care CE a deblocat 1 mlrd. euro din Fondul European pentru Investiţii Strategice, prin Fondul European de Investiţii, pentru garanţii speciale oferite unui număr de cel puţin 100.000 de IMM-uri afectate. A fost creată şi lansată o platformă dedicată (European Cluster Collaboration Platform-ECCP) special IMM-urilor industriale (COSME), având ca obiectiv combaterea efectelor pandemiei.
Preocuparea pe care o arată statul faţă de IMM-uri înseamnă în cele din urmă preocuparea statului faţă de economie în general.
Instituţiile statului R. Moldova s-au arătat dispuse să se implice, chiar dacă nu se poate asigura respiraţie asistată pentru cele aproape 60 de mii de întreprinderi. Cele două rectificări ale bugetului, operate în anul curent, nu au formulat în mod distinct programe de redresare a respectivelor entităţi economice, însă discuţiile la vârf din ultimile zile lasă să se înţeleagă că o sarcină, un angajament de acest gen urmează a fi făcut public până la vacanţa mandatarilor.
Constantin Olteanu
