Republica Moldova s-a plasat pe locul 45 din 142 de ţări în clasamentul Indicelui Global al Inovaţiei (IGI). Ţara noastră a acumulat 40,90 de puncte din 100 posibile. Astfel, RM a urcat 5 poziţii în comparaţie cu anul precedent (50). Această poziţie demonstrează că legislaţia este armonizată cu principiile şi standardele Uniunii Europene, susţin reprezentanţii Oficiului Naţional de Proprietate Intelectuală (AGEPI).
Studiul arată că, în grupul ţărilor cu venituri medii joase, Republica Moldova este prima la trei indicatori din patru: indicele global de inovaţie, realizarea inovaţiilor şi rata eficienţei inovaţiilor. Oficiul Naţional de Proprietate Intelectuală (AGEPI) înregistrează cele mai mari performanţe la capitolul mărci şi brevete.
Potrivit IGI, 18 economii emergente, printre care şi Republica Moldova, îşi îmbunătăţesc rapid capacităţile de inovaţie. Republica Moldova se află pe primul loc în grupul ţărilor cu venituri medii joase la capitolele: bunuri materiale, crearea de cunoştinţe şi educaţie. Acest raport este al VI-lea şi este realizat de INSEAD, renumita Şcoală Internaţională de Afaceri (The Business School for The World), Universitatea americană Cornell şi Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), în baza capacităţilor de inovare.
Pe poziţia de top 10 lideri ai inovaţiilor se clasează următoarele ţări: Elveţia, Suedia, Marea Britanie, Olanda, SUA, Finlanda, Hong Kong (China), Singapore, Danemarca şi Irlanda. Performanţa Elveţiei şi a Suediei se reflectă prin faptul că ambele ţări sunt lidere la capitolul indicatori IGI. În clasamentul Indicelui Global al Inovaţiei, România s-a situat pe poziţia 48, Federaţia Rusă pe 62, iar Ucraina pe 71.
IGI este realizat cu scopul de a familiariza publicul cu toate noutăţile în materie de inovaţii care apar în societate şi de a aborda acest domeniu dincolo de mecanismele tradiţionale de inovare, precum şi cheltuielile ce ţin de cercetare şi dezvoltare.
Indicele a evoluat într-un instrument valoros menit să faciliteze dialogul public-privat. Indicele Global al Inovaţiei 2013 a studiat 142 de economii din întreaga lume, folosind 84 de indicatori printre care: calitatea principalelor universităţi, capitalul uman şi de cercetare, infrastructura, creditele, investiţiile, interconexiunile, absorbţia şi difuzarea cunoştinţelor, inovarea şi rezultatele activităţii creative.
Potrivit AGEPI, Directorul General al OMPI, Francis Gurry a declarat la prezentarea oficială a raportului, că în pofida crizei economice, domeniul inovaţiilor a înregistrat rezultate foarte bune în acest an. „Inovarea se multiplică în întreaga lume, în pofida crizei economice globale, iar guvernanţii locali ar trebui să opteze pentru implementarea propriilor invenţii, deoarece de cele mai multe ori ideile locale sunt mai eficiente decât cele preluate de la alte ţări”, consideră Gurry.
Raportul din acest an este unul optimist, care demonstrează că în ciuda crizei economice globale, domeniul de cercetare şi inovare a înregistrat progrese remarcabile. Astfel, o mai bună înţelegere şi apreciere a dinamicii locale de inovare poate contribui la identificarea unor noi surse de creştere a economiei naţionale, care simultan poate duce la crearea de noi locuri de muncă.
Indicii statistici ai activităţii de brevetare/înregistrare a obiectelor de proprietate intelectuală desfăşurate de AGEPI în anul 2012 atestă, în comparaţie cu anul precedent, o tendinţă de diminuare atât a numărului de cereri depuse, cât şi a numărului total de titluri de protecţie eliberate. Astfel, în anul de bilanţ la AGEPI au fost depuse 6084 de cereri de protecţie a obiectelor de proprietate industrială (OPI) sau cu 4,8% mai puţine decât în anul 2011. Din totalul de cereri, 1797 (29,5%) au fost depuse de solicitanţi naţionali, iar 4287 (70,5%) – de solicitanţi străini, având aproximativ aceeaşi pondere ca şi în anul precedent. Pe cale naţională, solicitanţii străini au cerut protecţia OPI în 734 (17%) de cereri, iar pe cea internaţională, inclusiv prin aranjamentele de la Madrid, Haga, Lisabona, Protocolul de la Madrid şi PCT – în 3553 (83%) de cereri.
Din numărul total al inventatorilor naţionali, care au depus cereri de brevetare în 2012, 86% provin din municipiul Chişinău.
O activitate de brevetare mai intensă au avut-o instituţiile din sfera ştiinţei şi inovări, inclusiv cele de învăţământ superior, care au depus în ansamblu 62% din numărul total de cereri. Ponderea cererilor provenite de la persoanele fizice a scăzut faţă de anul precedent cu 2 puncte procentuale, constituind 37% din numărul de cereri depuse de solicitanţii din Republica Moldova în anul de referinţă.
Conform datelor statistice, repartizarea cererilor pe secţiuni este următoarea: Necesităţi curente ale vieţii – 76 (43%); Tehnici industriale diverse; Transport – 22 (13%); Chimie; Metalurgie – 32 (18%); Mecanică; Iluminat; Încălzire etc. – 14 (8%); Fizică – 15 (9%); Electricitate – 9 (5%); Construcţii fixe – 7 (4%).
În total, pe parcursul perioadei 1993-2012, la AGEPI au fost depuse 6444 de cereri de brevetare a invenţiilor (5643 de cereri de BI şi 801 cereri de BISD), dintre care 5705 (89%) au parvenit de la solicitanţi naţionali, iar 739 (11%) – de la solicitanţi străini.
De menţionat faptul că titularii de brevete din sfera cercetare-inovare sunt scutiţi de plata taxelor de menţinere în vigoare a brevetelor pentru primii 5 ani. Astfel, numărul de brevete valide după 5 ani reprezintă un indicator relevant pentru aprecierea obiectivă a valorii lor economice.
Protecţia juridică a invenţiilor în Republica Moldova se asigură în temeiul Legii nr. 50-XVI din 07.03.2008 privind protecţia invenţiilor. În conformitate cu Legea, brevetele de invenţie sunt eliberate de AGEPI şi certifică prioritatea, calitatea de autor şi dreptul exclusiv al titularilor de brevete asupra invenţiilor. O invenţie este brevetabilă, dacă este nouă, rezultă dintr-o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială. Cererea de brevet se depune la AGEPI de către orice persoană care dispune de dreptul de a solicita brevet, personal sau prin reprezentant, şi trebuie să includă documentele prevăzute la art. 33 din Lege.
Pentru anul curent, AGEPI şi-a propus mai multe obiective pentru o eficienţă mai sporită, cum ar fi perfecţionarea cadrului normativ şi asigurarea respectării drepturilor de PI; Asigurarea accesului la informaţia din domeniul PI; Dezvoltarea tehnologiilor şi serviciilor informaţionale în domeniul PI etc.
Cristina MIRON
