Republica Moldova strânge tot mai strâns cureaua: regimul de austeritate rupe din cheltuielile pentru drumuri, din gazoductul Ungheni-Chişinău, se reduc chiar şi cheltuielile curente şi de personal.
Guvernul a aprobat săptămâna trecută inevitabila rectificare bugetară, mai bine zis, reducerea veniturilor cu 3,9 la sută şi a cheltuielilor cu 4,6 la sută. Potrivit proiectului de rectificare, avizat înainte de a fi trimis în Parlament, veniturile bugetului de stat urmează a fi diminuate cu 1 miliard 186 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 1,5 miliarde de lei.
Veniturile şi cheltuielile au fost reduse ca urmare a „evoluţiilor macroeconomice recente şi prognozelor până la finele anului, a îngheţării temporare de către partenerii de dezvoltare a suportului bugetar extern, suplimentării ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului în legătură cu majorarea tarifelor la energia electrică şi gazele naturale”, a explicat Anatol Arapu, ministrul Finanţelor. Revizuirea a fost dictată şi de reducerea masivă a crizei din sectorul bancar şi politicii monetare restrictive.
După o creştere surprinzătoare cu 3,6 la sută a Produsului Intern Brut, raportată de Biroul Naţional de Statistică, pentru primul semestru, recenta estimare în scădere a evoluţiei economiei per totalul anului pare, la prima vedere, la fel de neaşteptată.
Ministerul Economiei anticipează o contractare a economiei moldoveneşti cu 2 la sută, în anul 2015, faţă de minus 1 la sută, cât anticipa în aprilie curent. Dacă, însă, citim mai atent statisticile oficiale, care arată o reducere a ritmului de creştere de la 4,8 la sută în primul trimestru la 2,5 la sută în trimestrul doi şi mai luăm în considerare prognoza recentă a Băncii Mondiale care arată o contractare de 6 la sută în semestrul doi, estimările ministeriale sunt mai mult decât realiste.
Un impact considerabil asupra încasărilor bugetare îl va avea reducerea importurilor cu mult peste valoarea prognozată la elaborarea bugetului. Se aşteaptă o descreştere a importurilor cu 23 la sută, faţă de 15 la sută cât s-a luat în calcul la elaborarea bugetului, ca urmare vor fi ratate venituri în sumă de 1 miliard 578 milioane de lei.
Cum vor evolua alţi indicatori?
– Se estimează o rată anuală a inflaţiei pe sfârşit de an de 13,5 la sută, faţă de 7,6 la sută cât se prognoza anterior.
– Exporturile vor scădea cu 17 la sută, iar importurile – cu 23 la sută, comparativ cu 10 şi 15 la sută cât se anticipa anterior.
– După o secetă profundă care a compromis recolta, se prefigurează o scădere cu 12 la sută în agricultură, faţă de creşterea de 1 la sută la care anterior se aşteptau experţii.
– Industria va înregistra un avans de 4,5 la sută.
– Investiţiile în active materiale se vor reduce cu 5 la sută faţă de anul precedent, faţă de 2 la sută cât se prognoza anterior.
Ceea ce va rămâne la acelaşi nivel este cursul de schimb pe sfârşit de an de 20,5 lei pentru un dolar SUA.
Înrăutăţirea situaţiei economice nu a fost, însă, unicul motiv pentru a scădea veniturile şi cheltuielile. Cu 578 milioane de lei se reduc veniturile la buget ca urmare a suspendării temporare a suportului bugetar al Uniunii Europene. Doar după ce Republica Moldova va semna un acord de creditare cu FMI, va fi dezgheţat şi suportul bugetar de 45 de milioane de dolari din partea Băncii Mondiale. Din banii promişi de această instituţie financiară au mai fost ratate 9 milioane de dolari, fonduri destinate pentru modernizarea şcolilor de circumscripţie, modernizarea sistemului de sănătate, pentru consolidarea eficienţei reţelei de asistenţă socială şi pentru agricultură.
Cea mai mare reducere a veniturilor se aşteaptă la taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate, cu 1 miliarde 235,9 milioane de lei.
Veniturile din granturi externe pentru susţinerea bugetului se preconizează să se reducă cu 578,9 milioane de lei. Nu vom primi nici cele 12,75 milioane de euro de la Uniunea Europeană, pentru că în acest an nu a avut misiunea de evaluare a progresului atins, astfel, chiar şi în cazul deblocării finanţării, acesta e puţin probabil că va fi debursat până la finele anului curent.
Au întârziat lucrările de construcţie a gazoductului Ungheni-Chişinău, astfel vor fi ratate în acest an 10 milioane de euro de la UE şi 3,65 milioane de euro din partea României.
Ministerul Finanţelor se aşteaptă la o diminuare a accizelor la autoturisme cu 255,3 milioane de lei, urmare a reducerii importurilor autoturismelor.
Pe de altă parte, de la vânzarea licenţelor în domeniul comunicaţiilor electronice se estimează o creştere a veniturilor cu 440,0 milioane de lei, iar impozitul pe venit de la persoanele fizice şi juridice va aduce încasări cu 202,0 milioane de lei mai mari. La fel, amenzile şi sancţiunile se vor ridica la 183,4 milioane de lei.
Şi pe alte domenii se aşteaptă a fi încasate venituri suplimentare, deşi mult mai mici decât cele enumerate mai sus.
Încă la sfârşitul verii, Ministerul Finanţelor a anunţat regim de austeritate, după ce a devenit clar că Acordul cu Fondul Monetar Internaţional se amână pe o perioadă nedeterminată, iar suportul bugetar de 45 milioane de dolari SUA de la Banca Mondială şi cel de 40 milioane euro de la Uniunea Europeană va fi îngheţat.
Datele pe nouă luni vin să demonstreze că am strâns puternic cureaua în această perioadă. Cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele au fost executate la nivel de 61,0 la sută din prevederile anuale, deşi, comparativ cu anul precedent, sunt în creştere.
Dar cum iarna nu-i ca vara, aşa şi 2015 nu-i ca 2014. Iar Ministerul Finanţelor mai propune să fie tăiate unele cheltuieli. Ministerul propune, iar Guvernul este de acord cu aceste propuneri. Aşadar, ce cheltuieli va tăia Guvernul?
Ne vom referi doar la cele mai importante. Cheltuielile curente de la buget se propune a fi reduse cu 532,4 milioane de lei. Ce ar însemna aceste reduceri? În primul rând, în urma revizuirii de către autorităţile publice centrale a cheltuielilor de personal şi ajustării limitelor de cheltuieli de personal la necesităţile reale, acestea se reduc cu 91,3 milioane de lei. Cheltuielile pentru mărfuri şi servicii se diminuează cu 288,1 milioane de lei. Adică mărfuri şi servicii necesare, dar care, în condiţii de criză, devin un lux.
Pentru achitarea dobânzilor aferente datoriei de stat, cheltuielile se micşorează cu 196,0 milioane de lei.
Dar cheltuielile capitale vor fi acelea care vor fi „decapitate”. În contextul insuficienţei de resurse pentru asigurarea finanţării cheltuielilor curente prioritare şi asigurării nivelului adecvat de prestare a serviciilor publice, o parte din cheltuielile capitale se redistribuie pentru asigurarea funcţionării instituţiilor publice, notează Ministerul Finanţelor.
În fine, cheltuielile capitale se vor reduce cu peste 1 miliard de lei. Fondul rutier va primi cu 485,0 milioane de lei mai puţin decât conta să obţină. Din cauza extinderii termenului de implementare a proiectului de construcţie a gazoductului Ungheni-Chişinău, vor fi tăiate din buget 300 milioane de lei. Alte 130,9 milioane de lei reprezintă cheltuielile care urmau a fi acoperite din contul grantului pentru reformă a sectorului justiţiei. Şi Fondul de Eficienţă Energetică va fi mai sărac cu 122,7 milioane de lei.
Mai există şi alte reduceri, dar considerabil mai mici, cum, de altfel, sunt prevăzute şi majorări de cheltuieli.
Experţii sunt categorici în aprecieri: „Putem să constatăm, privind modul în care evoluează lucrurile anul acesta, că efectiv nu s-a făcut nici o investiţie. Avem un an ratat. Sunt necesităţi multiple de investiţii în infrastructură, în economie, în modernizarea societăţii. Anul acesta a fost ratat, acest lucru trebuie să intereseze cetăţeanul de rând. Faptul că s-au luat bani din fondul rutier, din cel de eficienţă energetică, din toată partea investiţională a bugetului înseamnă că anul acesta l-am ratat. Nu am avut asistenţă externă şi proiecte finanţate din această asistenţă. Respectiv, nu am modernizat în nici un fel societatea. Deci, e un an pierdut pentru cetăţenii Republicii Moldova”.
Vlad Bercu
