Republica Moldova este printre statele cu cea mai mică pondere a creditelor în PIB, de 37,7%. Ceea ce denotă că accesul la finanţare este limitat, iar întreprinderile nu se pot dezvolta pentru a-şi creste productivitatea şi competitivitatea.
Astfel, din cauza accesului limitat la finanţare, companiile moldoveneşti nu pot investi în echipament pentru modernizarea producţiei. De exemplu, exporturile de tehnologii şi echipament constituie în medie 5% din totalul exporturilor ţării şi este cel mai mic indicator pe ţară comparativ cu statele din UE şi CSI.
Pe de altă parte, băncile moldoveneşti sunt reticente la acordarea împrumuturilor, în condiţiile unei permanente incertitudini economice şi a riscului ridicat de creditare.
După ponderea creditelor în PIB, ţara noastră este urmată de Belarus – 31,7%, Georgia – 29,9% Federaţia Rusă – 29,2%, Armenia -18,9% şi Azerbaidjan cu o pondere a creditelor în PIB de 17,6%. În timp ce ponderea cea mai mare a creditelor în PIB o au Estonia – 89,5%, Letonia – 86,3% şi Slovenia cu 84,7%. În regiune, România a devansat Republica Moldova cu 6 puncte procentuale, iar în Ucraina ponderea creditelor în PIB este de 66,2%.
“Reglementarea şi supravegherea sunt principalele riscuri pe termen scurt a stabilităţii bancare, care pot influenţa finanţele publice finanţe şi moneda naţională”, a declarat David Dalton, de la The Economist Intelligence Unit la conferinţa Macro – 2013.
Acesta a mai spus că sistemul bancar moldovenesc este ferit de o eventuală criză financiară, deoarece băncile din Republica Moldova nu sunt conectate direct la sistemele financiare internaţionale.
“Riscul financiar al Republicii Moldova este B, similar cu cel din Ucraina, Macedonia, Croaţia şi Federaţia Rusă. Desigur rating-ul AAA ar fi foarte bun pentru ţară, însă trebuie îmbunătăţiţi mai mulţi indicatori, în primul rând creditele neperformante, care sunt la un nivel ridicat”, a precizat Dalton.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, soldul creditelor în economie în luna mai 2013 a sporit cu 2,1 la sută din contul majorării cererilor faţă de economie în moneda naţională cu 825,3 mil. lei (4,1 la sută), atunci când cererile faţă de economie în valută străină (exprimate în MDL) s-au diminuat cu 44.0 mil. lei (0,3 la sută).
Evoluţia pozitivă a soldului cererilor faţă de economie în moneda naţională MDL a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul privat cu 674.0 mil. lei (4,7 la sută), faţă de alte sectoare rezidente cu 116,9 mil. lei (2,5 la sută), faţă de alte organizaţii care practică unele operaţiuni financiare cu 30,1 mil. lei (8,7 la sută) şi al celui faţă de întreprinderile de stat cu 4,2 mil. lei (0,5 la sută).
Dinamica negativă a soldului cererilor faţă de economie în valută străină (exprimate în MDL) a fost influenţată de micşorarea soldului cererilor faţă de sectorul privat cu 67,6 mil. lei (0,5 la sută). Totodată, soldul cererilor faţă de întreprinderile de stat şi cel al cererilor faţă de alte organizaţii care practică unele operaţiuni financiare au crescut cu 11,7 mil. lei (1,5 la sută) şi cu 11,3 mil. lei (2 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de persoanele fizice s-a majorat doar cu 0,6 mil. lei (0,3 la sută).
Pentru stimularea activităţii economice din ţară, BNM a menţinut rata de bază la 3,5%, anual. Decizia respectivă vizează asigurarea în continuare a unor condiţii monetare reale propice pentru stimularea procesului de creditare şi activităţii economice, precum şi a celor aferente ancorării anticipaţiilor inflaţioniste în contextul menţinerii ratei inflaţiei în proximitatea ţintei de 5% pe termen mediu, cu o posibilă deviere de ± 1,5 puncte procentuale.
În condiţiile în care 57,7% din forţa de muncă este angajată în întreprinderile mici şi mijlocii, acest tip de antreprenoriat ar trebui să beneficieze de cea mai mare finanţare de la bănci, însă instituţiile financiare sunt reticente în acordarea împrumuturilor întreprinderilor care nu prezintă un business plan bine pus la punct, care arată clar că întreprinderea nu va falimenta în scurt timp după contractarea împrumutului.
Pe de altă parte, întreprinderile mici şi mijlocii din Republica Moldova au specificul unei economii în tranziţie. Aproape 50% dintre acestea activează în comerţul cu ridicata şi amănuntul, or în statele din UE cea mai mare pondere a IMM-urilor activează în domeniul producţiei.
Potrivit datelor BNS, profitul obţinut de întreprinderile mici şi mijlocii în anul 2012 a constituit 1084,6 mil. lei, sau cu 4095,6 mil. lei mai puţin faţă de anul 2011.
Partea preponderentă a ÎMM îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului, constituind în anul 2012 circa 20,0 mii întreprinderi, sau 40,5% din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii. În industria prelucrătoare au activat 4,9 mii de ÎMM sau 9,8% din totalul ÎMM.
Analiza evoluţiei ÎMM indică diminuarea dimensiunii medii a întreprinderilor din sectorul dat. Veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere în anul 2012 a constituit 1478 mii lei sau cu 41 mii lei (cu 2,7%) mai puţin faţă de anul 2011. Veniturile din vânzări ale ÎMM în medie la un salariat constituie 243,3 mii lei sau cu 1,0 mii lei (cu 0,4%) mai puţin faţă de anul 2011. Numărul de salariaţi în medie pe o întreprindere în anul 2012 a constituit 6 persoane, fiind la nivelul anului 2011.
Deşi în Republica Moldova există 14 bănci, doar câteva au cea mai mare pondere în volumul de depozite şi de credite. Astfel, în ceea ce priveşte împrumuturile, în top cinci instituţii financiare cu cel mai mare volum la sfârşitul lunii mai erau: Moldova Agroindbank – 7,710 mil. lei, Victoriabank – 6,572 mil. lei, Moldindconbank – 6,422 mil. lei, Eximbank – 2,989 mil. lei, Banca de Economii -2,333 mil. lei
Victor URSU
