Exporturile moldoveneşti de fructe au crescut esenţial în acest an, însă agricultorii se confruntă cu o criză de proporţii, întrucât potenţialul de export este cu mult mai mare decât se exportă la ora actuală, potrivit lui Gheorghe Gaberi, director general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA).
Discuţii referitoare la situaţia în domeniul exportului de produse horticole, cerinţele fitosanitare şi de calitate a produselor exportate, identificarea de noi pieţe de export a fructelor, problemele şi provocările cu care se confruntă producătorii şi exportatorii de fructe, au fost analizate săptămâna trecută la o întrevedere a producătorilor şi exportatorilor de fructe din Republica Moldova.
Potrivit datelor prezentate în cadrul întrunirii, până în prezent, din recolta anului curent, au fost exportate 70,6 mii tone de mere, de trei ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Un spor semnificativ a înregistrat şi exportul de prune. Astfel, pe pieţele externe au ajuns 31 mii de tone de prune, cu o mie de tone mai mult faţă de anul 2017. În stocuri mai rămâne o cantitate similară de prune.
Pentru prima dată, pe piaţa externă au fost comercializate circa 2100 tone de vişine, peste 5700 tone de piersici şi 1900 tone de caise – toate în stare proaspătă. Conform prognozelor, în acest an va creşte şi cantitatea de struguri livrată peste hotare.
Conform datelor ANSA, de trei ori a sporit şi volumul merelor moldoveneşti exportate în Federaţia Rusă. Totodată, în România au fost livrate 406 tone de mere în anul 2018, faţă de doar 59 tone exportate anul trecut. În acest an, pentru prima dată, merele produse în R. Moldova au fost livrate în Irak şi Bangladesh.
Pe de altă parte, directorul general ANSA afirmă că, deşi exporturile de fructe şi legume moldoveneşti au sporit semnificativ, agricultorii sunt în criză, fiindcă potenţialul este cu mult mai mare decât se exportă actualmente, roada de produse horticole fiind foarte bogată. În aceste condiţii, este necesar de a extinde arealul pieţelor de desfacere a fructelor, strugurilor şi a legumelor produse în Republica Moldova, menţionează Gheorghe Gaberi.
Oficialul susţine că pieţele de export pentru produsele autohotne au rămas cele tradiţionale, iar două pieţe ţintă pentru produsele horticole se îngustează. Este vorba despre cea a Federaţiei Ruse şi cea a Republicii Belarus. În ambele ţări, în ultimii zece ani s-a investit în substituirea importului prin plantarea multor livezi, mai ales de mere şi prune. Astfel, deşi volumul recoltei în R. Moldova este în creştere, preţurile de piaţă la producţia exportată în aceste ţări este în scădere. „Trebuie să găsim pieţe alternative pentru surplusul de producţie. Sunt conştient că în perspectivă vor scădea volumele de export în aceste ţări”, a mai spus Gheorghe Gaberi.
Directorul ANSA a menţionat că deja au fost încheiate negocierile cu Canada privind comercializarea de prune în stare proaspătă. Astfel, începând cu 1 octombrie anul curent, pomicultorii moldoveni pot exporta fructe în această ţară. La fel, au fost finalizate negocierile cu India, o ţară cu potenţial mare de consum a merelor. Partea indiană a stabilit cerinţele fitosanitare de import, iar în timpul apropiat urmează a fi identificat exportatorul din ţara noastră şi importatorul din India, pentru a organiza exportul primului lot-probă.
De asemenea, în curând, merele noastre vor fi exportate şi în Israel. Primul lot-probă de 100 de kg va fi livrat pentru efectuarea controalelor de rigoare. Accept de a exporta s-a obţinut şi în Bangladesh, Mongolia. De asemenea, sunt purtate negocieri cu ţări precum Indonezia şi Malaezia.
Cu dificultăţi în procesul de comercializare şi export se confruntă şi producătorii, exportatorii şi procesatorii de struguri din Republica Moldova. De menţionat că anul acesta colectarea strugurilor şi producerea vinului a început cu 10-15 zile mai devreme datorită condiţiilor favorabile. Astfel, recoltarea a demarat înainte de a fi asigurate condiţii pentru comercializarea producţiei. În plus, în anul curent a fost obţinută o supraproducţie atât a strugurilor de masă, cât şi a strugurilor tehnici.
În încercarea de a soluţiona problemele apărute, ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici, şi Nicolae Ciubuc, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului au organizat şedinţe cu producătorii şi exportatorii de struguri din Republica Moldova.
Printre soluţiile propuse a fost colectarea şi prelucrarea strugurilor, prin distilarea de criză, în scopul depozitării ulterioare, efectuarea unei analize a capacităţilor de stocare şi a volumului de struguri care urmează să fie obţinut pe piaţă, dar şi susţinerea producătorilor mici în crearea de asociaţii. De asemenea, a fost lansată ideea cooptării în procesele agricole a tinerilor, care ar fi de real folos sectorului, dar şi ar asigura financiar pe cei implicaţi.
„Ştiu că nu e deloc uşor să fii antreprenor, mai ales în agricultură. Vom depune tot efortul pentru ca să acordăm suportul necesar în identificarea pieţelor de desfacere pentru fiecare antreprenor. De asemenea, discutăm câteva soluţii, unele dintre acestea pe termen lung. Suntem în perioada negocierilor Acordului de Liber Schimb cu China, contăm pe realizarea unor volume mari de producţie către această destinaţie”, a notat ministrul Gaburici.
Totodată, Chiril Gaburici a comunicat că va avea în cel mai scurt timp discuţii cu reprezentanţii băncilor din Republica Moldova, pentru a identifica soluţii în creditarea micilor producători.
La rândul său, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Nicolae Ciubuc, a asigurat producătorii şi procesatorii de struguri din Republica Moldova de susţinerea şi deschiderea instituţiei pe care o reprezintă în soluţionarea provocărilor întâmpinate de aceştia şi va veni cu soluţii concrete în cel mai scurt timp.
Conform datelor statistice oficiale, în perioada ianuarie–iunie 2018, exportul de struguri din Republica Moldova a crescut cu 32,1% comparativ cu şase luni ale anului 2017. Republica Moldova furnizează struguri în România, având o pondere de 51,9% din total export de struguri, Federaţia Rusă – 35%, Belarus – 3,7%. Pentru exportul în UE, Republica Moldova beneficiază de contingentul tarifar de export de 10 000 tone anual de struguri. Pentru anul curent, contingentul tarifar a fost valorificat în proporţie de 60% ceea ce reprezintă 5950 tone.
Şi premierul Pavel Filip a solicitat identificarea noilor pieţe de desfacere pentru produsele moldoveneşti. „Accentul trebuie pus pe exportul produselor cu valoare adăugată înaltă. Trebuie să analizăm barierele spre pieţele de desfacere pe care vrem să accedem, să fim mai insistenţi, să alegem nişe libere şi să facem tranziţia spre alte pieţe interesante”, a spus prim-ministrul.
În acest sens, agricultorii moldoveni sunt îndemnaţi să planteze şi să extindă suprafeţele de livezi noi de soiuri performante: cireşe, vişine, caise, nuci, alte specii de fructe de valoare înaltă, care nu sunt cultivate în alte ţări, dar care sunt solicitate inclusiv şi în statele Uniunii Europene.
În prezent, fructele şi legumele proaspete din Republica Moldova sunt livrate anual în circa 80 de ţări. Spre exemplu, strugurii moldoveneşti sunt exportaţi în 20 de state ale lumii, iar prunele – în 16 state. Cele mai multe produse moldoveneşti ajung, în prezent, pe piaţa Uniunii Europene, cu creşteri mari pe pieţele din Germania, Italia, Portugalia, ţările Baltice, Cehia, Bosnia şi Herţegovina şi România.
Pentru accederea produselor moldoveneşti şi pe pieţele din alte regiuni ale lumii, continuă dialogul cu mai multe state cu potenţial pentru producătorii din ţara noastră. Astfel, este examinată posibilitatea de a exporta produse autohtone în Vietnam, Egipt, Qatar, Bangladesh şi Indonezia.
Lilia Alcază
