Impulsionarea creditării pe filiera persoanelor fizice a bancherilor este rezultatul politicii mai aspre a Băncii Naţionale a Moldovei care ca urmare implementării reglementărilor Basel III a dus la restrângerea grupului de clienţi bancabili şi aportul de experienţă a investitorilor instituţionali străini duce nemijlocit la apariţia unor elemente de parteneriat între bănci şi IMM, ambele părţi conştientizând necesitatea impulsionării competenţelor antreprenoriale pentru a dezvolta afaceri solide care să poată accesa creditul bancar. Creşterea salariilor şi accelerarea programului guvernamental „Prima Casă” a dus la extinderea semnificativă a cererii de credite din partea persoanelor fizice, un segment din ce în ce mai interesant pentru bănci, inclusiv datorită şi nivelului înalt de responsabilitate a clienţilor.
“Sectorul bancar a continuat să-şi consolideze poziţia dominantă în cadrul sistemului financiar naţional care în total cumulează active în valoare de circa 100 miliarde MDL. Băncilor le revin aproximativ 87% din total, în timp ce altor instituţii financiare (organizaţii de creditare nebancară, companii de asigurări şi asociaţii de economii şi împrumut) le revin puţin sub 13%. Gradul de concentrare a activelor rămâne la un nivel ridicat în sectorul bancar, primelor patru bănci de importanţă sistemică revenindu-le 79% din totalul activelor şi 87% din totalul profitului acumulat. Din punct de vedere a structurii activelor, o pondere semnificativă este deţinută, în continuare, de activele lichide reprezentate de numerar, valori mobiliare de stat sau plasamente la banca centrală. Totodată, ponderea stocului de credite în total active înregistrează o valoare de 44%, în creştere în ultimii trei ani datorită creditelor acordate persoanelor fizice”, potrivit publicaţiei MEGA lansată de Expert Grup.
Finanţarea activelor bancare se bazează preponderent pe depozitele atrase de la populaţie, cu o cotă de 51% din total pasive, în timp ce depozitelor atrase de la persoanele juridice le revine o pondere de 24%. Un aspect important este tendinţa de extindere a termenului de maturitate a depozitelor peste pragul de un an. Acest fapt ar putea consolida lichiditatea pe termen lung mai ales în condiţiile în care creditele imobiliare care au un termen de maturitate îndelungat devin un produs de bază pentru sectorul bancar.
Băncile continuă să rămână bine capitalizate pe fondul menţinerii unei politici austere de dividend şi acumulării rezervelor. Rata fondurilor proprii totale se situează în jurul valorii de 26%, în condiţiile în care limita stabilită este de 10%, la care se mai adaugă amortizoarele de capital. Lichiditatea prezintă o poziţie confortabilă pe termen scurt pentru toate băncile din sector şi una mai puţin confortabilă pe termen lung. La nivel agregat, se atestă un exces de resurse pe termen scurt, mai bine de jumătate din active fiind reprezentate de cele lichide (numerar, VMS, rezerve obligatorii, certificate ale BNM, depozite overnight). O situaţie opusă este în cazul indicatorului lichidităţii pe termen lung, limita căruia este stabilită la cota 1 şi care oscilează semnificativ de la o bancă la alta în intervalul 0,3–0,9. Pentru o imagine mai completă asupra necesarului de lichiditate, BNM intenţionează să impună în perioada următoare noi cerinţe pentru ca activele băncii să fie considerate lichide, pentru componenţa rezervei de lichidităţi şi pentru indicatorul de acoperire a cerinţelor de lichiditate (LCR)3. Calitatea activelor continuă să se amelioreze datorită reducerii volumului de credite neperformante şi creşterii volumului celor noi acordate. Rata creditelor neperformante s-a diminuat cu mai bine de 4 p.p. comparativ cu anul trecut, ajungând la 10,9% agregat cu oscilaţii de la 5% la 25%, în funcţie de bancă.
La nivel de sectoare cel mai problematic continuă a fi domeniul prestării serviciilor, în timp ce portofoliul aferent sectorului de construcţii s-a ameliorat semnificativ. Datorită contextului favorabil, în primele cinci luni băncile au acumulat profit în sumă de circa 901 milioane MDL, cu aproximativ 165 milioane MDL mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Datorită scăderii neaşteptate a ratei inflaţiei în 2018, ratele de dobândă pe piaţa financiară au ajuns la minime istorice. Acest fapt se observă în special la ratele creditelor noi acordate în monedă naţională care au scăzut până la nivelul de 8%, rămânând în limitele unei marje de 3,6% faţă de depozite. Totuşi, aici este vorba doar de dobânzile nominale, cele efective ajungând la 10-12% în cazul persoanelor juridice şi la 14-16% în cazul creditelor de consum. În ceea ce priveşte creditele imobiliare accesate prin intermediul programului „Prima Casă”, ratele se situează în jurul valorii de aproximativ 6-6,7%. Aceasta reprezintă rata de referinţă pentru depozitele noi atrase în monedă naţională cu termenul de la 6 la 12 luni, care la moment este de 4,7%, plus o marjă maximă din partea băncilor de 2% (marja maximă a fost modificată în luna aprilie curent cu -1 p.p.). Cu toate acestea, perioada dobânzilor mici pare să se încheie odată cu revenirea inflaţiei pe un trend ascendent. Aşteptările inflaţioniste pentru a doua jumătate a anului 2019 au determinat creşterea ratei de bază cu 0,5 p.p. până la nivelul de 7%. Mai mult ca atât, deficitul bugetar mai mare deja a dus la o creştere a ratelor la valorile mobiliare de stat, ceea ce poate pune presiune şi pe ratele la credite în contextul în care băncile ar fi tentate să finanţeze mai degrabă guvernul şi să ceară prime mai mari pentru riscul de credit al economiei reale.
“Ameliorarea indicatorilor prudenţiali ai băncilor, scăderea ratelor la credite şi creşterea venitului disponibil al gospodăriilor casnice favorizează ritmuri de creştere a creditului bancar de 10-15% în primele cinci luni ale anului curent. Creşterea stocului de credite este susţinută în special de persoanele fizice, atât pe segmentul creditelor de consum, cât şi al celor imobiliare (în medie cu 30-35% în primele cinci luni ale anului 2019). Dacă pentru creditele de consum interesul derivă din creşterea venitului disponibil şi nivelului redus al ratelor de dobândă, atunci în cazul celor imobiliare cererea este susţinută şi de programul de stat „Prima Casă” care a fost extins pentru a include mai multe categorii de populaţie. Agenţii economici se arată, însă, mai precauţi în ceea ce priveşte finanţarea bancară. Reforma fiscală de la sfârşitul anului trecut încă nu a dezmorţit pe deplin apetitul pentru investiţii, ceea ce se reflectă şi într-o creştere a creditelor acordate persoanelor juridice de doar 6-8% în primele cinci luni ale anului curent. Tendinţa mai moderată de creştere este caracteristică atât pentru creditele acordate în lei (+21%), cât şi pentru cele în valută (+8%), ponderea celor dintâi în total portofoliu fiind de 64%”, a explicat economistul Alexandru Fala de la Expert Grup.
Potrivit prognozelor Expert Grup, ameliorarea indicatorilor prudenţiali ai băncilor, scăderea ratelor la credite şi creşterea venitului disponibil al gospodăriilor casnice favorizează ritmuri de creştere a creditului bancar de 10-15% în primele cinci luni ale anului curent. Creşterea stocului de credite este susţinută în special de persoanele fizice, atât pe segmentul creditelor de consum, cât şi al celor imobiliare (în medie cu 30-35% în primele 5 luni ale anului 2019). Dacă pentru creditele de consum interesul derivă din creşterea venitului disponibil şi nivelului redus al ratelor de dobândă, atunci în cazul celor imobiliare cererea este susţinută şi de programul de stat „Prima Casă” care a fost extins pentru a include mai multe categorii de populaţie. Agenţii economici se arată, însă, mai precauţi în ceea ce priveşte finanţarea bancară. Reforma fiscală de la sfârşitul anului trecut încă nu a dezmorţit pe deplin apetitul pentru investiţii, ceea ce se reflectă şi într-o creştere a creditelor acordate persoanelor juridice de doar 6-8% în primele cinci luni ale anului curent. Tendinţa mai moderată de creştere este caracteristică atât pentru creditele acordate în lei (+21%), cât şi pentru cele în valută (+8%), ponderea celor dintâi în total portofoliu fiind de 64%.
Victor Ursu
