Parlamentul a adoptat, în prima lectură, proiectul Legii cu privire la organizaţiile de creditare nebancară. Au fost aprobate modificări şi la alte acte legislative conexe, inclusiv în ceea ce priveşte leasing-ul financiar.
O piaţă în plină ascensiune va fi reaşezată pe reguli clare şi uniforme. O piaţă care, în două decenii de dezvoltare, dar mai ales în ultimii ani – pe fondul crizei bancare – a înregistrat un salt apreciabil. Ponderea acesteia s-a ridicat la 5,6 la sută din Produsul Intern Brut şi aproximativ 17-18 la sută din totalul sectorului financiar. Astfel, sectorul de creditare nebancară devine o alternativă băncilor, accesul fiind unul mai simplificat, condiţiile mult mai atractive, mai ales pentru afaceri mici şi pentru beneficiari cu capacităţi modeste.
“Pe fundalul crizei bancare, sectorul non-bancar şi-a majorat de 2-3 ori cota de piaţă de la 7,1 la sută în 2013 la 16,4 la sută în 2017. Noi, de cel puţin 20 de ani, vorbim că Republica Moldova trebuie să dezvolte servicii alternative de finanţare a economiei sale, însă acest lucru a devenit real doar în urma unei crize puternice de sistem”, constată expertul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniţă.
De asemenea, el afirmă că “asistăm la două procese: clienţii migrează de la bănci spre sectorul non-bancar şi banii migrează din bănci în non-bancar. Tendinţa poate însemna un început al restructurării pieţei financiare unde băncile comerciale se vor concentra pe clienţii mari şi proiectele de anvergură, iar non-bancarul pe clienţii mici, ceea ce va creşte calitatea creditării”.
“Este nevoie de o reabordare, respectiv o revizuire a sistemului actual – unul necorespunzător. Organizaţiile de microfinanţare şi cele de leasing financiar necesită a fi subordonate unui cadru normativ unic, cu reguli uniforme şi clare, noi mijloace şi instrumente de supraveghere”, a menţionat în şedinţa Parlamentului preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Valeriu Chiţan.
Proiectul legii vizează exclusiv acele entităţi care acordă credite sub diferite forme, inclusiv ipotecare şi leasing financiar, beneficiarii cărora preponderent sunt persoanele fizice.
Explicaţia e simplă. Cadrul legal este adus în corespundere cu noile realităţi, care pot genera riscuri pe care până acum sectorul extrabancar le-a evitat. „Ce îngrijorează instituţiile de resort, în aspect de protejare a consumatorului de servicii? Îl constituie riscul latent de supra-îndatorare a populaţiei, mai ales a păturilor defavorizate. Accesul lejer, comparativ cu băncile, la fondurile de microfinanţare în condiţiile necunoaşterii de către beneficiari a materiei şi nesupravegherii specializate, pe fundalul unor dobânzi de-a dreptul fantastice, perpetuă dependenţa cetăţeanului de creditor, beneficiarul devenind ostaticul împovărat de datorii la nesfârşit”, afirmă Valeriu Chiţan.
Preşedintele CNPF mai adaugă că, “cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut, activitatea cărora este asigurată cu cadru normativ funcţional şi relativ eficient, celelalte segmente, deşi funcţionează potrivit legilor şi regulamentelor, nu corespund în mare parte exigenţelor caracteristice unor activităţi financiare autentice, corespunzător nu sunt racordate la criterii de management şi control intern de evaluare şi gestionare a riscurilor. Respectiv, nu întrunesc rigorile şi cerinţele în materie de capital, de provizioane pentru compensarea eventualelor pierderi, de management corporativ şi control şi de raportare financiară adecvată”. Rolul CNPF se reduce doar la „monitorizare”, elementul de „supraveghere” fiind absent.
Adoptarea legii cu privire la organizaţiile de creditare nebancară, iniţiată, de altfel, încă la sfârşitul deceniului trecut, nu este altceva, decât o reaşezare a unui sector încă relativ neînsemnat, dar care se vrea tot mai prezent în economie, pe un fundament mai trainic, care ar rezista oricărui seism financiar. Şi această lege vine să prevină riscurile excesive în sistem, precum şi să sporească accesul la resurse financiare ale persoanelor fizice şi juridice.
În linii generale, ea are ca obiect reglementarea condiţiilor de acces la activitatea de creditare nebancară, stabilirea statutului juridic şi particularităţilor de constituire şi de activitate a organizaţiilor de creditare nebancară, asigurarea condiţiilor de apărare a drepturilor şi intereselor legitime ale creditorilor, donatorilor, clienţilor, precum şi ale fondatorilor, asociaţilor şi acţionarilor organizaţiilor de creditare nebancară.
Piaţa financiară nebancară, în fine, urmează să fi resetată, iar operatorii de pe această piaţă să treacă printr-un proces de restructurare, anume pentru a diminua riscurile sistemice. “Supravegherea” stipulată de lege şi care a provocat polemică în plenul Legislativului nu înseamnă că este una rigidă, ci una dictată de noile realităţi ale pieţei. Caracterul nedepozitar al activităţii de creditare nebancară impune stabilirea unui cadru comun de creditare şi supraveghere a entităţilor care practică, cu titlu profesionist, activitate de creditare nebancară şi leasing financiar. O altă prevedere nouă stipulează că participanţii profesionişti vor depune la CNPF un set de acte în vederea conformării cerinţelor şi exigenţelor aferente particularităţilor activităţii financiare.
Primul se referă la stabilirea cerinţei minime de capital social şi capital propriu. Mărimea minimă a capitalului social a fost stabilită în funcţie de forma juridică de organizare, societate cu răspundere limitată sau societate pe acţiuni. Valoarea maximă a capitalului social al acestora este de 100 mii de lei. E mult sau puţin? Potrivit CNPF, 99 din 116 operatori pe piaţă dispun de capitalul social stipulat de proiectul de lege.
Organizaţiile de creditare nebancară vor fi obligate să deţină şi să menţină un capital propriu cu valoarea activelor la orice dată în mărime de 5 la sută.
Un alt capitol prevede că organizaţiile de creditare nebancară nu vor avea dreptul să atragă depozite sau împrumuturi de la persoanele fizice, cu excepţia cazurilor în care persoana fizică este fondator şi deţine o cotă de cel puţin 5 la sută din capitalul acesteia.
Administratorii organizaţiilor de creditare nebancară vor trebui să corespundă în orice moment criteriilor stabilite de CNPF în actele sale normative privind reputaţia, cunoştinţele, aptitudinile şi experienţa adecvată activităţii organizaţiei.
CNPF va fi împuternicită să stabilească cerinţe privind criteriile de clasificare a creanţelor în scopul constituirii provizioanelor, transparenţa structurii de proprietate, dezvăluirea informaţiei referitoare la activitatea desfăşurată.
Potrivit noii legi, organizaţiile de creditare nebancară, valoarea de bilanţ a activelor cărora la finele anului de gestiune depăşeşte 25 milioane de lei, vor fi obligate să efectueze anual auditul situaţiei financiare. Potrivit CNPF, sectorul organizaţiilor de microfinanţare a înregistrat în 2016 o creştere cu 30 la sută a indicatorilor de bază. Activele acestora au crescut faţă de anul 2015 cu aproape o treime, până la 4,7 miliarde de lei, iar împrumuturile acordate s-au majorat cu peste 30 la sută. Evident că în aceste condiţii se impune o verificare a situaţiei financiare a operatorilor pe o piaţă ce se apropie de 5 miliarde de lei. 24 de organizaţii deţin un activ ce depăşeşte 25 milioane de lei.
Legea prevede inclusiv introducerea unei plăţi regulatorii, percepute de la organizaţiile de creditare nebancară, în mărime de până la 0,1 la sută din valoarea medie anuală a soldului creditelor nebancare şi leasing-ului financiar înregistrat.
Proiectul de lege, deşi a provocat discuţii, potrivit Comisiei pentru economie, buget şi finanţe, care este o sinteză a opiniilor mai multor parlamentari, “regulile în vigoare nu sunt suficiente” pentru activitatea fără riscuri a organizaţiilor de creditare nebancară. În acelaşi timp, Comisia susţine ca pentru lectura a doua să fie reexaminată mărimea cotei fondatorilor (acţionari/asociaţi) ai organizaţiilor de creditare nebancară care vor fi în drept să atragă fonduri rambursabile de la persoanele fizice. La fel, se propune să fie revizuite cerinţele privind capitalul social al organizaţiilor de creditare nebancară, prevederile ce ţin de modul de constituire a provizioanelor pentru pierderi din împrumuturi.
În context, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Valeriu Chiţan, a menţionat în plenul Parlamentului că exigenţele şi normele de prudenţialitate sunt destul de moderate, rezonabile. Pe de o parte, sistematizează, disciplinează şi responsabilizează, iar pe de altă parte nu birocratizează sau, într-un cuvânt, nu sufocă. În susţinerea unei asemenea abordări pragmatice s-au pronunţat patru cincimi din operatorii de pe piaţă.
Mai mult, a ţinut să releve Valeriu Chiţan, companiile cu capital străin din sectorul de microfinanţare şi leasing au remarcat că “instituirea unor elemente de supraveghere a pieţei ar avea un impact pozitiv asupra sporirii atractivităţii industriei şi a gradului de eligibilitate a actorilor de pe piaţă la fondurile internaţionale de profil”.
Urmează discuţii în lectura a doua, ceea ce este, însă, cert e că o piaţă aflată într-o dezvoltare rapidă trebuie aşezată pe reguli clare şi uniforme, adecvate noilor realităţi şi provocări.
Vlad Bercu
