Guvernul a anunţat o reformă ambiţioasă a sistemului de pensionare. Pe 16 decembrie proiectul, criticat de către sindicate şi unii experţi economici, a fost votat în lectură finală de către Parlament.
Potrivit noilor amendamente, vârsta de pensionare şi stagiul de cotizare pentru femei şi bărbaţi vor fi unificate gradual. Astfel, vârsta de pensionare pentru bărbaţi va creşte, câte patru luni anual, de la 62 de ani în prezent, până la 63 de ani către 1 ianuarie 2019. Pentru femei este stabilită aceiaşi vârstă, de 63 de ani de la 57 de ani, care va fi atinsă la 1 iulie 2028 – câte şase luni anual.
La fel, stagiul de cotizare pentru femei şi bărbaţi va fi unificat la nivelul de 34 de ani. Stagiul de cotizare pentru bărbaţi se va stabili începând cu 1 iulie 2018, iar pentru femei către 1 iulie 2024.
Noua lege prevede modificarea sistemului de pensii actual printr-un set de acţiuni legislative şi normative, care vor asigura un sistem de pensii echitabil, stabil financiar şi vor garanta un trai decent pentru fiecare beneficiar de pensii, a declarat într-o conferinţă de presă ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Stela Grigoraş.
„Reforma sistemului de pensii este colacul de salvare al unui sistem care se află în prag de colaps, iar acum, mai mult ca niciodată, avem susţinerea Guvernului, societăţii civile, partenerilor de dezvoltare pentru a preveni ruinarea lui. Cetăţenii Republicii Moldova vor avea o viaţă mai bună şi un trai decent la bătrâneţe, o pensie bazată pe echitate şi stabilitate financiară. Noua reformă va întoarce încrederea oamenilor în sistemul de pensii şi în instituţiile statului”, a menţionat ministrul.
Noua reformă vine să simplifice metoda de calcul a pensiilor şi să asigure principiul contributivităţii, conform căruia dreptul la pensie este egal cu contribuţiile făcute. Noua formulă de calcul este una simplă şi transparentă, iar datorită unui calculator online, fiecare din contribuabili îşi va calcula propria pensie.
Totodată, în Recomandarea nr. R(87)5 a Comitetului de Miniştri către statele membre cu privire la crearea prestaţiilor pentru limită de vârstă şi de invaliditate general disponibile cu privire la vârsta de pensionare se menţionează: “Vârsta de pensionare prevăzută de legislaţia naţională ar trebui să fie aceeaşi pentru toate persoanele interesate, indiferent de sistemul de securitate socială căreia îi aparţin, fie că este vorba de sistem contributiv sau necontributiv, fără a aduce atingere eventualelor excepţii justificate de anumite condiţii de viaţă şi de muncă”.
Există foarte multe grupuri privilegiate în sistemul actual de pensii, care obţin pensii mult mai mari comparativ cu majoritatea persoanelor. Unii ridică o pensie de 10 mii – 20 mii de lei pe lună, iar 83 la sută din pensionari au o pensie ce nu acoperă nici minimul de existenţă.
Se preconizează unificarea modalităţii de calcul a pensiilor de asigurări sociale pentru unele categorii de cetăţeni, deputaţi, membri de Guvern, funcţionari publici, aleşi locali, judecători, procurori şi excluderea “stagiului special” din sistemul public de asigurări sociale, pentru reducerea inechităţilor din sistem. Scopul acordării acestor priorităţi a fost aprecierea meritelor faţă de stat. Însă în condiţiile trecerii la economie de piaţă aceste principii îşi pierd actualitatea.
“Proiectul de lege prevede şi valorizarea venitului asigurat. Aceasta înseamnă ajustarea venitului asigurat obţinut în trecut pentru a lua în considerare schimbarea valorii banilor în timp. Se vor aplica coeficienţii de valorizare care reprezintă creşterea salariului lunar pe ţară în perioada de la anul “x” până la anul precedent anului realizării dreptului la pensie. La valorizarea pensiilor se va lua în calcul perioada în care veniturile asigurate au fost obţinute şi cea când pensia este stabilită”, mai spune ministru Muncii.
Legea prevede şi includerea în stagiul de cotizare a unei noi perioade necontributive pentru părintele care a îngrijit un copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani, persoana care a fost rezident(ă) în învăţământul postuniversitar obligatoriu şi persoanele care au activat în funcţia de judecător şi procuror de până la 31 decembrie 2005.
O altă modificare ţine de modalitatea de stabilire a pensiei minime în raport cu venitul lunar minim garantat. După formula nouă vom avea aceeaşi mărime a pensiei minime atât pentru cei angajaţi în economia naţională, cât şi pentru cei din agricultură. Actualmente mărimea minimă a pensiei pentru lucrătorii din agricultură constituie 844,71 lei, iar pentru lucrătorii din economia naţională 948,84 lei.
Ministrul Stela Grigoraş mai precizează că, la fel, au fost efectuate schimbări ce ţin de calcularea pensiei de urmaş. Dacă anterior mărimea pensiei de urmaş se calcula în funcţie de numărul urmaşilor (pentru un singur urmaş 50%; pentru 2 urmaşi 75%; pentru 3 şi mai mulţi urmaşi – 100%), după 1 ianuarie 2017 cuantumul pensiei de urmaş se va calcula în mărime de 50% pentru fiecare urmaş.
La calcularea şi stabilirea pensiilor de dizabilitate se va aplica valorizarea venitului asigurat în formula de calcul şi modificarea stagiului de cotizare, după cum urmează: • 23 de ani – 2 ani; • 23-29 ani – 4 ani; • 29-33 de ani – 7 ani; • 33-37 de ani – 10 ani; • 37-41 de ani – 13 ani; • Peste 41 ani – 15 ani.
O prevedere importantă se referă la reexaminarea pensiilor. Pensionarii, care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă vor putea solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată este mai mare ca pensia aflată în plată.
De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2017, pensiile angajaţilor structurilor de forţă vor fi stabilite şi achitate de către o singură instituţie (în loc de şase ani) şi anume de Casa Naţională de Asigurări Sociale.
Inovaţia acestui proiect de lege, o reprezintă stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă cu cel mult trei ani înaintea stabilirii vârstei de pensionare standard. În acelaşi timp, având un stagiu de cotizare necesar, cetăţenii vor avea posibilitatea de a se pensiona înainte de termen.
Sistemul public de pensii este o bombă cu ceas care va exploda mai devreme sau mai târziu, din cauza emigrării în masă a populaţiei cu vârstă aptă de muncă, a ratei înalte a fenomenului de angajare informală şi plata salariilor în plic, precum şi îmbătrânirea accelerată a populaţiei. Peste o treime din populaţie va avea peste 60 de ani până în 2050, dublu faţă de nivelul actual, potrivit estimărilor experţilor. Raportul dintre contribuabilii la sistem şi beneficiarii de pensii a coborât la 1,2 în 2014, iar situaţia va continua să se agraveze în condiţiile în care numărul persoanelor în vârstă creşte mai repede decât numărul persoanelor din alte categorii de vârstă. Nivelul minim admisibil, conform practicilor internaţionale, este de 4 contribuabili la 1 pensionar.
Emigraţia masivă pune şi ea presiune enormă pe sistemul de pensii. Numărul celor plecaţi peste hotare la muncă este comparabil cu numărul salariaţilor. Se resimte şi efectul declinului demografic. Subminează sistemul şi plata salariilor “în plic”. În fondul social anual nu vin sute de milioane de lei. An de an se iau tot mai mulţi bani de la bugetul de stat pentru a face faţă obligaţiilor sociale. Şi acestea nu sunt unicele probleme.
Majorarea vârstei de pensionare este, de fapt, piatra de încercare a reformei. Sindicatele, opoziţia, dar şi alţii se opun vehement. O bună parte a populaţiei nu va reuşi să ajungă la vârsta de pensionare, speranţa de viaţă a persoanelor de vârsta a treia este în scădere, afirmă oponenţii reformei. Statisticile arată însă o altă situaţie. Speranţa de viaţă este în creştere, deşi aceasta s-ar dori mai mare, în 2015 durata medie a vieţii în Republica Moldova a constituit 71,5 ani, inclusiv la bărbaţi – 67,5 şi la femei – 75,5 ani. În al doilea rând, majorarea censului de pensionare se va face treptat. Cert este că în comparaţie cu ţările din Europa Centrală şi de Est, vârsta de pensionare în Republica Moldova este la limita de jos pentru bărbaţi şi mai joasă în cazul femeilor.
Este adevărat că atât vârsta de pensionare, cât şi speranţa de viaţă în Republica Moldova este mai joasă decât în ţările europene. Însă şi în aceste ţări, ca Italia sau Spania, unde sistemul de pensii este apreciat drept o “bomba cu ceas”, economiştii cer guvernelor să nu amâne reformele, în ciuda riscurilor politice. Majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est planifică o majorare a vârstei de pensionare în următorii 10 ani, în special este prevăzută egalarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaţilor.
Indiferent ce s-ar spune, reforma, însă, trebuia făcută ieri – alaltăieri. Dacă până nu demult cetăţenii Republicii Moldova se puteau aştepta la o pensie în valoare de cel puţin jumătate din salariu, în prezent aceasta este de 27 la sută. „În cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri, atunci către anul 2030 această cifră se va reduce la 14 la sută, ceea ce înseamnă că cetăţenii de rând ai Republicii Moldova vor primi o pensie de şapte ori mai mică decât salariul pe care îl primesc la moment. În acest caz, va fi pur şi simplu imposibil de menţinut standardele de viaţă”, susţine Alex Kremer, directorul de ţară al Băncii Mondiale.
Vlad Bercu
