Comisia parlamentară permanentă pentru Economie, Buget şi Finanţe a luat act, în şedinţa publică de miercuri, 10 iulie, de Raportul de activitate al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) pentru anul 2018.
Documentul a fost prezentat de către preşedintele CNPF, Valeriu Chiţan, care a menţionat că anul 2018 a fost semnificativ pentru CNPF prin faptul că a fost aprobată Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pentru anii 2018–2022 şi Planul aferent implementării acesteia. Strategia, în calitate de program de dezvoltare multisectorială, cuprinde 60 de măsuri, care derivă din angajamentele Acordului de asociere RM-UE, stipulează acţiuni aferente dezvoltării şi fortificării funcţiei de supraveghere, precum şi identificării timpurii a disfuncţionalităţilor operaţionale şi dezechilibrelor financiare la nivel de entitate supravegheată.
Referindu-se la evoluţiile pieţei financiare nebancare per ansamblu şi per domenii, dl. Chiţan a menţionat că piaţa de capital a consemnat o creştere esenţială a volumului tranzacţiilor, fapt ce se datorează achiziţionării pe piaţa reglementată a valorilor mobiliare emise preponderent de către bănci. Pentru creşterea ponderii pieţei de capital în redistribuirea eficientă a resurselor financiare disponibile către investiţii, au fost elaborate şi aprobate mai multe acte normative care stabilesc modul de emisiune şi circulaţie atât a obligaţiunilor corporative, cât şi a celor emise de autorităţile publice locale. De asemenea, au fost întreprinse şi alte măsuri pentru stimularea infuziilor de capital în sectorul real şi sporirea veniturilor investitorilor individuali.
Printre constrângerile dezvoltării pieţei valorilor mobiliare, Valeriu Chiţan a evocat faptul că “...piaţa primară de capital reprezintă un cerc închis deja de două decenii între emitent, Ministerul Finanţelor şi dealerii primari, în persoana băncilor comerciale”. În opinia preşedintelui CNPF, este necesară “...o desconcentrare şi o diversificare a actualului mecanism şi crearea condiţiilor adecvate pentru atragerea pieţei bursiere în acest proces, prin admiterea spre tranzacţionare pe piaţa reglementată şi a valorilor mobiliare de stat”.
Valeriu Chiţan a susţinut imperativul “...remedierii tratamentului fiscal inegal, existent între valorile mobiliare de stat cu regim preferenţial şi valorile mobiliare corporative, veniturile cărora sunt impozitate”.
În 2018, pe piaţa de asigurări activitatea licenţiată a fost desfăşurată de 14 asigurători şi de 62 brokeri. Piaţa a resimţit o uşoară creştere a primelor brute subscrise, valoarea totală constituind peste 1,5 miliarde lei sau un spor de 5%, faţă de anul 2017.
Cu referire la structura pieţei de asigurări, preşedintele CNPF a spus că aceasta rămâne orientată spre asigurări generale, ponderea cărora constituie peste 90%, iar asigurările de viaţă cifrându-se doar la 7%. Prin urmare, piaţa este specializată şi, în acelaşi timp, interdependentă de asigurările auto, care cumulativ însumează 2/3 din cifra de afaceri. La moment, “...piaţa de asigurări este mai puţin receptivă standardelor şi bunelor practici”, a ţinut să sublinieze Valeriu Chiţan. În acest sens, CNPF implementează un proiect de asistenţă cu Banca Mondială, obiectivele căruia sunt consolidarea cadrului de reglementare a pieţei de asigurări cu identificarea punctelor slabe în domeniu, revizuirea cerinţelor privind formarea rezervelor, calculul despăgubirilor, auditul, standardele de guvernanţă corporativă. De asemenea, experţii Băncii Mondiale au efectuat un diagnostic al pieţei de asigurări, efectuat prin prisma practicilor de stabilire a tarifelor RCA, de constituire a rezervelor de gestiune a despăgubirilor, inclusiv analiza pieţei în contextul demarării proceselor de liberalizare tarifară.
În context, Valeriu Chiţan a ţinut să-şi exprime regretul “...că, de rând cu tergiversarea procesului de restructurare a sectorului, s-au perpetuat şi indeciziile de liberalizare a tarifelor RCA”. Astfel, CNPF a fost în situaţia de a se preocupa, concomitent, cu ajustarea normelor prudenţiale şi de întocmirea cadrului metodologic aferent modului de calculare de către asigurători a primei de asigurare. Introducerea, de la 1 iulie curent, a tarifului de referinţă la asigurarea RCA, calculat de CNPF, şi aplicat de asigurător în perioada de tranziţie la regimul de liberalizare, are menirea de a atenua eventualele turbulenţe pe piaţă, precum şi de a oferi companiilor şanse de revigorare.
Valeriu Chiţan a menţionat că o problemă dificilă o constituie subcapitalizarea companiilor de asigurări: “...potrivit estimărilor, doar câteva companii de asigurări dispun de active eligibile. Ceilalţi participanţi ai pieţei de asigurări urmează să-şi revizuiască planurile de afaceri, să-şi redimensioneze portofoliul de contracte şi, respectiv, de obligaţii. În această ordine de idei, agenda autorităţii de supraveghere cuprinde măsuri imediate prin dispunerea regimului de redresare şi/sau remediere financiară şi/sau regimului de administrare specială”.
În această ordine de idei, preşedintele CNPF a reiterat poziţia autorităţii de supraveghere potrivit căreia acţionariatul companiilor de asigurări fără echivoc “...trebuie să se pregătească pentru infuzii de capital, în caz contrar o liberalizare competitivă a tarifelor RCA inevitabil va acutiza concurenţa, în consecinţă o parte din companii cu deficit de active şi subcapitalizate vor deveni insolvabile”.
Cu referire la sectorul de creditare nebancară, preşedintele CNPF a menţionat că acest domeniu dispune de un potenţial nevalorificat, dar şi de modalităţi adiţionale pentru a susţine dezvoltarea capacităţilor de finanţare. Pe parcursul anului de raportare, valoarea activelor totale deţinute de întreg sectorul a crescut cu 40% şi a însumat aproximativ 9 miliarde de lei. Acest spor semnificativ se datorează inclusiv şi încorporării segmentului de leasing financiar, căruia i-a revenit o cotă de 18%.
Pe de altă parte, preşedintele CNPF a subliniat că deşi indicii înregistraţi de către sector sunt plauzibili, există şi anumite riscuri care însoţesc această dezvoltare spectaculoasă, cel mai vizibil fiind supraîndatorarea populaţiei.
Potrivit lui Valeriu Chiţan, pentru a evita cazurile de supraîmpovărare a beneficiarilor, este imperativă introducerea normelor şi pârghiilor de atenuare a acestor tipuri de riscuri: “...este necesară amendarea Legii cu privire la organizaţiile de creditare nebancară, ajustările urmând a fi axate pe obligarea acestor entităţi să prezinte birourilor istoriilor de credit informaţii referitoare la creditele noi acordate, limitarea costurilor supradimensionate şi nejustificate ale împrumuturilor”.
La finalul şedinţei, preşedintele Comisiei parlamentare de profil, Igor Munteanu, a afirmat că, Comisia este deschisă pentru orice fel de iniţiative de ameliorare a situaţiei pe piaţă. De asemenea, dl Munteanu a exprimat disponibilitatea deputaţilor de a media un grup de lucru în cadrul căruia să fie identificate soluţii pentru companiile de asigurări care se confruntă cu anumite dificultăţi în ceea ce ţine de conformarea la cerinţele cadrului normativ în domeniu.
Serviciul de presă al CNPF
