Săptămâna trecută, Biroul Naţional de Statistică a făcut publice datele cu privire la numărul turiştilor străini veniţi în R. Moldova, dar şi cel al moldovenilor plecaţi peste hotare. Sincer vorbind, iniţial, aceste cifre bucură deoarece se pare că numărul turiştilor străini veniţi în ţara noastră a înregistrat o creştere semnificativă de peste 41%, în primul trimestru al acestui an. Însă, după o analiză mai detaliată, am constatat că lucrurile nu sunt atât de îmbucurătoare cum par.
Biroul Naţional de Statistică (BNS) atestă o creştere semnificativă a turiştilor străini care au vizitat Republica Moldova în primul trimestru 2014. Astfel, în perioada respectivă, numărul turiştilor care au vizitat ţara noastră prin intermediul firmelor specializate a fost în creştere cu peste 41 la sută, dintre care cel al persoanelor care au sosit în R. Moldova în scopuri de odihnă, recreere şi agrement s-a majorat de 2,7 ori. Dacă e să analizăm mai detaliat aceste date statistice, constatăm că, de fapt, majorarea numărului turiştilor străini este una considerabilă doar în procente (tocmai 41%), fiindcă, în realitate, numărul străinilor sosiţi în ţara noastră, în perioada menţionată, este unul derizoriu şi echivalează cu puţin peste 2 mii de persoane.
La fel stau lucrurile şi cu numărul persoanelor care au sosit în R. Moldova în scopuri de odihnă, recreere şi agrement. BNS afirmă că numărul acestora s-a majorat de 2,7 ori, însă în expresie fizică această cifră este egală cu 1211 persoane.
În acelaşi timp, datele BNS indică o scădere aproape la jumătate a numărului de vizitatori străini care au venit în R. Moldova în scopuri de afaceri şi profesionale. Astfel, în ianuarie-martie curent, cu astfel de intenţii au venit doar 528 de turişti străini, alţi 105 străini au sosit pentru a face tratamente, iar încă 187 persoane au avut alte scopuri.
Conform datelor BNS, ponderi mai însemnate în numărul total de turişti şi excursionişti străini sosiţi în Republica Moldova le-au revenit cetăţenilor din România (24,8%), Federaţia Rusă (15,7%), Ucraina (14,1%), Germania (4,4%), Turcia şi Italia (câte 3,5%), Statele Unite ale Americii (3,0%), Belarus (2,7%), Armenia (2,5%), Polonia (2,2%), Suedia (2,1%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1,8%), Israel (1,7%), Slovenia şi Olanda (câte 1,4%), Spania, Azerbaidjan, Georgia şi Lituania (câte 1,2%), Franţa (1,1%) şi Bulgaria (1,0%).
Pe de altă parte, statisticile relevă că şi numărul moldovenilor care au apelat la serviciile agenţiilor de turism şi turoperatorilor a crescut cu 12,2 la sută în perioada analizată. Un calcul simplu arată că în primele trei luni ale acestui an, numărul turiştilor moldoveni plecaţi peste hotare este de aproape şase ori mai mare decât cel al turiştilor care au vizitat R. Moldova.
Astfel, prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor, în ianuarie-martie 2014, au plecat în străinătate mai mult de 15,6 mii de turişti şi excursionişti. Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (96,2%).
În această perioadă cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în România (31,6% din total plecaţi în străinătate), Bulgaria (19,0%), Ucraina (8,5%), Egipt (8,1%), Emiratele Arabe Unite (6,6%), Italia (3,2%), Turcia (3,1%), Austria (2,7%), Grecia (2,1%), Republica Cehă şi Ungaria (câte 1,7%), Belgia (1,5%), Sri Lanka (1,4%) şi Federaţia Rusă (1,0%).
R. Moldova are o nouă strategie de dezvoltare a turismului
Turismul reprezintă o sursă foarte importantă de venituri pentru economiile ţărilor dezvoltate. În R. Moldova situaţia este alta, turismul fiind un domeniu neexplorat.
În procesul de documentare pentru acest articol, am accesat site-ul Agenţiei Turismului a R. Moldova (http://www.turism.gov.md/) şi, spre regret, la rubrica Noutăţi sau Comunicate de presă, nu am găsit vreo informaţie actualizată despre faptul că în R. Moldova ar fi fost aprobată vreo Strategie de dezvoltare a tursimului.
În schimb, pe site continuă să fie plasat proiectul Strategiei de dezvoltare a turismului “Turism 2020”, în care se precizează că “prin Hotărârea Guvernului nr. 796 din 25 octombrie 2012, Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 a fost abrogată, respectiv, la moment, nu există o strategie (concepţie) a statului cu privire la dezvoltarea domeniului turismului”.
Ne întrebăm: cum se întâmplă că Agenţia Turismului, care este promotorul acestui sector important al economiei naţionale, să nu informeze despre aprobarea de către Guvern a unei astfel de strategii încă la mijlocul lunii aprilie curent? Cu atât mai mult că Strategia de dezvoltare a turismului “Turism 2020” şi Planul de Acţiuni pentru implementarea acesteia în anii 2014-2016 au intrat în vigoare, odată cu publicarea acestora, la 23 mai, curent, în Monitorul Oficial.
Din presă, nu de pe site-ul Agenţia Turismului, am aflat că Obiectivul Strategiei este impulsionarea activităţii turistice în Republica Moldova prin dezvoltarea turismului intern şi receptor. Ca rezultat, se prognozează o creştere anuală a numărului turiştilor cu circa 3%.
În pofida faptului că în repetate rânduri am încercat să discutăm cu responsabili din cadrul Agenţiei Turismului, nu ne-a reuşit acest lucru. Astfel, tot din surse tangenţiale am aflat că documentul stabileşte cinci obiective pentru următorii şase ani: alinierea legislaţiei turistice la standardele internaţionale, valorificarea potenţialului turistic naţional şi promovarea imaginii Republicii Moldova, dezvoltarea turismului regional, sporirea nivelului de pregătire profesională şi a calităţii serviciilor turistice, precum şi modernizarea industriei turistice prin aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne.
Strategia va fi implementată în trei etape. În prima etapă, care prevede perioada 2014-2016, Agenţia Turismului îşi propune certificarea a 40 de rute turistice, dintre care două vor fi conectate la rutele turistice europene. De asemenea, vor fi reabilitate 20 de obiective turistice, amenajate cinci zone de agrement, construite două complexe sportive şi 50 de popasuri pentru turişti.
În scopul informării, urmează să fie realizate şi promovate patru spoturi publicitare şi zece ghiduri turistice. Totodată, Agenţia Turismului va organiza câte 10 evenimente turistice şi va asigura participarea la cel puţin opt expoziţii turistice internaţionale în fiecare an, va elabora programe noi de studii în domeniul turismului şi va instrui peste 1400 de persoane în cadrul cursurilor specializate.
Bugetul necesar pentru implementarea Strategiei se estimează la 167 mil. lei, iar volumul încasărilor din activitatea turistică în următorii şase ani se preconizează a fi de peste un miliard de lei. Totodată, conform estimărilor, încasările din activitatea turistică vor depăşi cheltuielile de circa 6,5 ori. În plus, se prognozează o creştere anuală a numărului turiştilor străini cu 3% şi cu 4% a turismului intern.
Deşi are un teritoriu mic, R. Moldova este o ţară frumoasă, care dispune de un potenţial turistic enorm – diversitate de rezervaţii ecologice, landşafturi naturale, cetăţi medievale din piatră, monumente de arhitectură, conace, mănăstiri şi biserici ortodoxe. Ţara noastră impresionează turiştii străini prin diversitatea de privelişti naturale şi peisaje expresive, vinării, dar şi prin bucatele sale tradiţionale.
Spre regret, starea de degradare a patrimoniului turistic îl face neatractiv, în primul rând, pentru cetăţenii ţării noastre, nemaivorbind de cei străini.
Reprezentanţii Agenţiei Tursimului afirmă că “actualul cadru legislativ şi normativ de reglementare a turismului este învechit. Multe segmente ale sectorului nu dispun de reglementări, cum ar fi activitatea ghizilor de turism, certificarea rutelor turistice ş. a. Astfel, piaţa turistică, în special în plan internaţional, se dezvoltă mai rapid decât cadrul normativ, formându-se unele goluri în reglementarea acesteia”.
Nu este de neglijat şi imaginea puţin vizibilă a R. Moldova ca destinaţie turistică. Însă, mai grave sunt problemele ce ţin de starea drumurilor din ţară, iar uneori şi lipsa acestora, preţurile înalte la cursele aeriene, calificarea scăzută a personalului de deservire, lipsa grupurilor sanitare pe traseele naţionale, dezvoltarea scăzută a infrastructurii turistice (unităţi de alimentaţie publică, parcări, puncte de vânzare a suvenirelor, condiţii de odihnă în drum spre/de la obiectivele turistice etc.). Marea majoritate a atracţiilor turistice nu dispun de locuri de cazare.
Conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO), în anul 2013 turismul la nivel internaţional a generat 1,4 trilioane dolari. Datele celui mai recent studiu al UNWTO arată că veniturile obţinute de la turiştii străini din cheltuielile de cazare, alimentare, divertisment, cumpărături şi alte servicii şi bunuri, sunt estimate la 1159 miliarde USD în 2013.
„Rezultatele pentru anul trecut indică o creştere a numărului de turişti la nivel internaţional, cu peste un miliard de persoane, care au călătorit în lume în scop de afaceri, vacanţe, vizite la prieteni şi rude sau în alte scopuri. Datele respective confirmă rolul tot mai important al sectorului turismului în stimularea creşterii economice şi comerţului internaţional”, a declarat secretarul general UNWTO, Taleb Rifai.
Raportul Organizaţiei Mondiale a Turismului precizează că turismul internaţional (călătoriile şi transportul de pasageri) reprezintă 29% din exporturile mondiale de servicii şi 6% din totalul exporturilor de bunuri şi servicii. Ca o categorie de export la nivel mondial, turismul se situează pe locul cinci după combustibili, produse chimice, alimente şi produse ale industriei auto, iar în multe ţări în curs de dezvoltare se plasează pe primul loc.
Printre primele zece atracţii turistice din lume cu cele mai mari venituri sunt destinaţiile din Thailanda (+23%), Hong Kong (China) şi Macao (China) (ambele 18%), Marea Britanie (+13%) şi SUA (+11%). De asemenea, creşteri din veniturile turistice, între 1% şi 5%, au înregistrat Spania, Franţa, China, Italia şi Germania.
Lilia Alcază
