Pentru obţinerea actului de înregistrare a navei, proprietarii sau operatorii de nave maritime vor trebui să obţină avizul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, dar şi să treacă anumite proceduri vamale, potrivit noilor modificări operate la legea cu privire la înregistrarea navelor maritime în Republica Moldova, care urma a fi avizată în şedinţa Guvernului. Experţii, însă, spun că acest lucru va fi greu de făcut din cauza lipsei capacităţilor.
“Registratorul va fi obligat să solicite Ministerului de Externe avizul asupra cererii de înregistrare a navei, care va fi prezentat de autoritate în termen de cinci zile lucrătoare de la data depunerii cererii de înregistrare a navei, iar în cazul în care avizul nu a fost prezentat în termenul stabilit acesta se consideră pozitiv”, se spune în modificarea operată.
În cazul în care Ministerul de Externe a depistat încălcarea sancţiunilor internaţionale, obligatorii pentru Republica Moldova, de către proprietar sau operatorul navei, ministerul este în drept să solicite argumentat radierea navei din Registrul de Stat al Navelor al Republicii Moldova.
Modificările la procedura de înregistrare a navelor maritime sub pavilion moldovenesc trebuiau să fie adoptate săptămâna trecută, însă premierul Vlad Filat, a dat răgaz de o săptămână Serviciului Vamal, care trebuie să vină cu recomandări în ce priveşte procedurile vamale pe care trebuie să le treacă navele ulterior înregistrate. “Chiar dacă navele sunt înregistrate temporar sub pavilion moldovenesc, trebuie să existe obligaţia ca acestea să treacă procedurile vamale. De aceea, în regim de urgenţă trebuie venit cu reglementări şi cu aducerea în corespundere a normei legale pentru că ţara poartă răspundere”, declara Vlad Filat.
Totodată Ministerul Transporturilor a decis să suplimenteze cele 15 companii existente în Republica Moldova care se ocupă de procedura de înregistrare a navelor, cu încă trei Compania Isthmus Bureau of Shipping din Panama, Phoenix Register of Shipping din Grecia şi Meditteranean Shipping Register din Marea Britanie vor supraveghea tehnic navele maritime înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova.
Companiile străine se vor ocupa de clasificarea navelor maritime, de certificarea corespunderii companiilor de navigaţie şi a navelor maritime în conformitate cu cerinţele Codului internaţional privind exploatarea în siguranţă a navelor maritime şi prevenirea poluărilor.
Republica Moldova deşi are ieşire la mare de doar 400 metri, are înregistrate sub propriul pavilion 430 de nave de mare tonaj dintre care 50 sunt ale Republicii Moldova. Numărul de nave înregistrate în Republica Moldova este cam la jumătate din numărul navelor înregistrate în anii de glorie în România. Anual ţara încasează un profit de 5 mil. lei. Iar acum câteva luni, din cauza procedurii lejere de înregistrare a navelor maritime, dar şi a costurilor mici, ţara noastră era la un pas de a fi implicată într-un scandal diplomatic internaţional după ce mai multe nave iraniene circulau sub pavilion moldovenesc. Iranul fiind sancţionat de SUA în legătură cu programul nuclear dezvoltat.
Ba mai mult, la începutul lunii octombrie, Uniunea americană împotriva programului nuclear iranian a expediat o scrisoare preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti în care cerea explicaţii privitor la înregistrarea navelor iraniene sub pavilion moldovenesc.
„În septembrie, sub pavilion moldovenesc, circulau 11 nave iraniene din proprietatea companiei fluviale Iran Shipping Lines (IRSL), ceea ce ar putea agrava relaţiile economice dintre Republica Moldova şi SUA, dacă autorităţile moldoveneşti nu vor lua măsurile de rigoare”, se spune în scrisoarea americanilor expediată preşedintelui Republicii Moldova.
IRISL este o companie fluvială iraniană, care se ocupă cu transportul containerelor, care a fost sancţionată de SUA în legătura cu programul nuclear dezvoltat de Iran. Iar pentru evitarea sancţiunilor, compania şi-a înregistrat navele sub pavilioanele altor ţări, inclusiv a Republicii Moldova.
În lume există câteva tipuri de registre navale: închis, deschis şi combinat. Iar Republica Moldova alături de Malta, Cipru, Panama, Liberia, Cambodgia au registre de tip deschis. În aceste ţări, legislaţia permite armatorilor să înregistreze mai uşor navele.
Anterior procurorul Gheorghe Nogai acuza Ministrul Transporturilor de necorespunderea actelor normative ale RM prevederilor Convenţiei ONU privind înregistrarea navelor maritime. Însă, Ministerul Transporturilor afirma, Convenţia menţionată de procuror nu a intrat în vigoare şi respectiv nu are forţă juridică. Documentul va intra în vigoare doar după ce, cel puţin 40 de state care deţin 25% din flota mondială, vor semna acest document. Deocamdată, doar zece state sunt semnatare.
Arborarea a două sau a mai multor pavilioane din punct de vedere juridic nu este posibilă. În cazul depistării unor asemenea situaţii există o procedură prin care autorităţile portuare înştiinţează statul-pavilion, şi respectiv este radiată sau anulată înregistrarea navei în registrul său”, se mai spune în informaţiile Ministerului Transporturilor.
Ministerul precizează că regulamentul de înregistrare a navelor maritime în Republica Moldova a fost remis Guvernului spre aprobare. Odată aprobat, acest regulament va contribui la stabilirea aplicării directe sau indirecte a sancţiunilor internaţionale asupra navelor sau proprietarilor acestora în faza iniţială a procedurii de înregistrare a navelor şi va micşora considerabil şansele de implicare a Republicii Moldova în eventuale scandaluri internaţionale. Iar proiectul de hotărâre cu privire la modificările şi completările Regulamentului de înregistrare a navelor maritime în Republica Moldova a fost remis Guvernului spre aprobare. Odată aprobat, acest regulament va contribui la stabilirea aplicării directe sau indirecte a sancţiunilor internaţionale asupra navelor sau proprietarilor acestora în faza iniţială a procedurii de înregistrare a navelor şi va micşora considerabil şansele de implicare a Republicii Moldova în eventuale scandaluri internaţionale.
Un raport recent al sindicatelor portuarilor/personalului navigant, afiliat Federaţiei Internaţionale a Transportatorilor (ITF), relevă o îngrijorare mărită privind comerţul în zona Mării Negre, catalogând această zonă, cu practicile ei, drept „Marea Neagră. Marea Ruşinii!” Inspectorii ITF care deservesc porturile Mării Negre din Turcia, România, Rusia, Ucraina şi Georgia au concluzionat că, din cele aproximativ 2.400 de nave active – cargouri, vrachiere, transportatoare de ciment, nave fluvial-maritime şi multifuncţionale, cu o capacitate cuprinsă între 2.000 şi 12.000 tdw şi un total de 11,5 milioane tdw – o treime au vechimea de peste 30 de ani. Mai puţin de 500 de nave sunt mai noi de 10 ani. Companiile folosesc, în principal, echipaje din regiune, predominând Rusia, Ucraina şi Turcia, iar pavilioanele cel mai des întâlnite sunt cele din Turcia (al doilea Registru), Rusia, Georgia, Malta, Panama, St. Vincent & Grenadines, Belize, Republica Moldova, Slovenia şi Cambodgia. Un număr semnificativ de nave fluvial-maritime a fost clasificat sub Registrul Fluvial Rus. Navele sunt încărcate cel mai des cu deşeuri metalice, oţeluri, fontă, cărbune, cereale, ciment şi îngrăşăminte. Mai există un comerţ serios de pasageri între nordul Turciei şi porturi din Rusia şi Ucraina, dar şi comerţ petrolier din Rusia şi România, către Turcia şi Israel. Una dintre încărcăturile cel mai bine plătite este aceea de grâu, finanţată de Organizaţia Naţiunilor Unite şi având ca destinaţie Africa.
Dorin Purice, şeful Poliţiei de Frontieră:
Urmează a fi monitorizate navele maritime şi aeriene, care sunt înregistrate sub pavilion moldovenesc, deoarece până în prezent nu s-a dus nici o evidenţă a respectivelor mijloace de transport. Ele puteau fi înregistrate în Republica Moldova fără să fie văzute. În al doilea rând se înregistrează nave care nu corespund cerinţelor tehnice. Acestea se expun anumitor riscuri, care ulterior afectează imaginea Republicii Moldova pe plan internaţional.
Poliţia de Frontieră ar putea participa la procedura de înregistrare a navelor maritime de comun cu Serviciul Vamal, prin crearea unor registre unice unde înregistrarea ar putea fi făcută de ambele instituţii.
Roman Chircă, analist economic:
Se încasează o taxă la înregistrarea navelor maritime, însă pot fi aduse foarte mari daune Republicii Moldova din momentul în care este înregistrată o navă iraniană sau a unor piraţi somalezi. Ţara noastră acumulează mijloace nesemnificative din înregistrarea navelor, aici ar putea fi şi elementul de corupţie. De aceea, procedeul ar trebui studiat mai bine. Iar în ce priveşte selectarea companiilor care vor monitoriza tehnic înregistrarea navelor, autorităţile ar trebui să elaboreze un caiet de sarcini, de exemplu, să aibă o experienţă de minim zece ani în domeniu.
Viorel Chivriga, analist economic:
Modificarea procedurii de înregistrare a navelor maritime are loc cu preluarea unor prerogative de către unele instituţii care nu au fost vizate în varianta iniţială a hotărârii de Guvern, Ministerul de Externe. În ceea ce priveşte procedura de vămuire pentru a le înregistra sub pavilion moldovenesc, cred că va dispărea orice tentaţie să revină sub pavilion moldovenesc, dar nu cred că Serviciul Vamal are capacităţile necesare de a face acest lucru.
În principiu, atunci când sunt depistate neregularităţi într-un domeniu sau altul trebuie să fie luate măsuri ca să fie lichidate lacunele. Hotărârile de Guvern ar trebui să vină cu unele prevederi, care ar elimina lacunele. Din câte se poate observa, lucrul acesta va fi greu de făcut. Imaginea Republicii Moldova ar trebui să fie mult mai presus decât unele sume pe care le primeşte statul. Totodată, trebuie să se înţeleagă că ţara noastră nu are posibilităţi enorme pentru a facilita comerţul maritim şi să fie considerată drept o oază pentru diferite tranzacţii care pot fi ilicite şi pot aduce daune Republicii Moldova.
Victor URSU
