Slaba capitalizare a asociaţiilor de economii şi împrumut care deţin licenţa de categoria A poate fi redresată dacă acestea vor fi reorganizate prin fuzionare cu altele mai mici sau se vor contopi cu asociaţiile deţinătoare de licenţa B. Reprezentanţii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) şi cei de la Asociaţia Centrală a Asociaţiilor de Economii şi Împrumut (ACAEÎ) au explicat administratorilor asociaţiilor care este cadrul legal şi cum trebuie să decurgă reorganizarea.
Până în noiembrie, administratorii din toate raioanele ţării vor fi instruiţi în cadrul unor seminare referitor la strategiile şi avantajele extinderii activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut. Totodată, vor fi explicate şi prevederile esenţiale ale unor proiecte indispensabile noilor schimbări în activitatea AEÎ, cum ar fi proiectul contractului de fuziune, planul de reorganizare sau actul de transmitere, dar şi facilităţile de pe urma acordării serviciilor de intermediere în asigurări în calitate de agent bancassurance. Seminarele sunt organizate de ACAEI şi CNPF cu susţinerea Fondului Internaţional de dezvoltare a Agriculturii (IFAD), care oferă din anul 2000 asistenţă financiară pentru afacerile din spaţiul rural al ţării noastre.
De mai mulţi ani, se discută despre necesitatea consolidării sistemului asociaţiilor de economii şi împrumut, iar în ultimii doi ani, unele asociaţii chiar au avut iniţiative de a se reorganiza. Directorul general al ACAEÎ, Efim Lupanciuc susţine că deşi există un cadru legal care reglementează aspectele de reorganizare a asociaţiilor, încercările nu au avut continuitate, în primul rând, din cauza că nu era evidentă necesitatea. În al doilea rând, procedura de reorganizare este una complicată şi trebuie bine coordonată cu organul de supraveghere, CNPF.
„Vrem ca administratorii de asociaţii mici să perceapă reorganizarea ca pe o posibilitate reală de a se dezvolta în continuare prin oferirea produselor atractive pentru membri, deoarece individual nu pot să se dezvolte la un nivel suficient pentru a face faţă concurenţei. Dacă ele se contopesc şi trec în categoria B, vor putea atrage depunerile de economii ca surse ieftine atât de necesare pentru o mai bună funcţionare, căci este o posibilitate de a se capitaliza şi de a acumula bani proprii”, explică Efim Lupanciuc. El a accentuat că Regulamentul privind reorganizarea asociaţiilor de economii şi împrumut, propus de CNPF, deschide o cale nouă entităţilor mici, astfel încât activitatea lor să corespundă normelor unei uniuni de credit clasice, adică să se lucreze şi cu depunerile, şi cu împrumuturile.
Elena Burlacu, reprezentantul IFAD, organizaţie care a oferit credite investiţionale prin AEÎ în ultimii patru ani, spune că şi donatorii au acum mai multe cerinţe şi vor să vadă o dezvoltare mai amplă a acestora. „Dacă până acum, organizaţia noastră finanţa afacerile rurale şi prin asociaţiile de tip A şi cele de tip B, acum oferim susţinere doar celor din a doua categorie, deoarece ele au şanse să devină pe viitor organizaţii de microfinanţare cu o diversificare a portofoliilor de servicii”, a spus Elena Burlacu.
În prezent, asociaţiile de economii şi împrumut sunt susţinute financiar de organizaţii de microfinanţare, în special Corporaţia de Finanţare Rurală şi de unele organizaţii de genul IFAD, dar de sine stătător, AEÎ nu îndeplinesc cerinţele şi criteriile de eligibilitate stabilite pentru ca Ministerul Finanţelor să semneze acorduri de finanţare directă.
Alina Cebotariov, director Direcţia generală plasamente colective şi microfinanţare CNPF, susţine că organul de supraveghere nu obligă nici o asociaţie să facă reorganizarea. „Avantajul comparativ al asociaţiilor de economii şi împrumut este că ele sunt mai aproape de omul de la sat, însă problema de bază a acestora este că împrumuturile oferite de acestea sunt scumpe din cauza că şi sursele financiare atrase sunt la fel – scumpe. De aceea, asociaţiile trebuie să înţeleagă că ele nu au altă alternativ economică decât consolidarea”, opinează reprezentantul CNPF.
În cadrul primului seminar, Cebotariov a prezentat datele unui studiu care a analizat dezvoltarea regională în baza activelor asociaţiilor. Astfel, pe primul loc este situat raionul Briceni unde activează 16 asociaţii şi a acumulat o medie de 40,6 puncte. Alina Cebotariov a remarcat că în unele raioane activitatea asociaţiilor este extrem de redusă din cauza lipsei de capitalizare, dar şi a situaţiei demografice precare. De aceea, ideea de reorganizare şi consolidare a acestora este una foarte actuală. „În plus, dacă vor reuşi, astfel, să atragă depuneri de economii, vor deveni mult mai independente şi vor putea micşora rata dobânzii la împrumuturi, ceea ce le va face mai competitive în raport cu băncile”, a spus Alina Cebotariov.
Întrebat dacă asociaţia pe care o administrează este gata pentru o eventuală reorganizare, Valentin Jucican, directorul executiv al AEÎ „Rediumăreanca”, a spus că este o procedură care ţine de viitor. „Deocamdată, avem o stabilitate şi o dezvoltare care ne mulţumeşte. De curând am făcut extinderea activităţii. Acum oferim împrumuturi încă pentru locuitorii din trei sate apropiate. Totuşi, depunerile pe care le facem la bănci sunt la o dobândă prea mică şi, în opinia mea, ar fi în avantajul nostru să depunem banii la Asociaţia Centrală, fireşte, dacă s-ar modifica legislaţia în acest sens”, a menţionat directorul asociaţiei.
Potrivit datelor CNPF, pe teritoriul Republicii Moldova activează circa 360 asociaţii de economii şi împrumut. Iar modificările la legislaţie, intrate în vigoare în vara anului trecut, permit asociaţiilor să obţină una din cele patru categorii de licenţe – A, B, C şi asociaţia centrală. Potrivit amendamentelor, licenţa de categoria B poate fi acordată asociaţiei care a deţinut în decurs de cel puţin un an licenţă de categoria A, valoarea activelor totale este de cel puţin 1 mil. 500 mii lei şi care are minim 200 persoane fizice şi juridice cu statut de membru. CNPF poate acorda licenţă de categoria C asociaţiei care a deţinut în decurs de cel puţin un an licenţă de categoria B, are active totale în valoare de cel puţin 20 mil. lei, iar membrii săi constituie minim 2000 persoane fizice şi juridice.
Lilia Platon
