Procedura de recuperare silită a creanţelor descurajează AEÎ

Anii 2008-2009 au marcat nefast sectorul asociaţiilor de economii şi împrumut printr-un val masiv de împrumuturi neperformante. Multe dintre aceste entităţi se confruntă şi astăzi cu problema de recuperare a creanţelor formate anume în acea perioadă. Deşi au recurs la instanţa de judecată pentru a-şi rambursa banii, asociaţiile nu sunt mulţumite din cauza că această procedură decurge anevoios.

“Împrumuturile neperformante reprezintă o consecinţă inevitabilă a activităţii de creditare, asumată de aceste entităţi. De fapt, orice sistem financiar este imperfect şi este supus anumitor riscuri. Asociaţiile de economii şi împrumut sunt mai vulnerabile şi de aceea, ele trebuie să-şi formuleze o politică de creditare mai prudentă, care să conducă atât la prevenirea împrumuturilor neperformante, cât şi la posibilitatea de recuperare a lor”, susţine expertul independent, Ion Tornea.
Potrivit datelor Asociaţiei centrale de economii şi împrumut “Uniunea Centrală”, suma împrumuturilor neperformante la asociaţiile-membre constituie peste 600 mii de lei sau o pondere de 1,2% din portofoliul de împrumuturi.

Fiecare a doua asociaţie solicită în instanţă recuperarea împrumuturilor

Aproximativ 60-70% dintre asociaţiile de economii şi împrumut utilizează instanţa de judecată pentru a recupera silit un împrumut neperformant. “Până la modificarea codului de procedură civilă, orice asociaţie de economii şi împrumut apela la majoritatea simplă, ordonanţa judecătorească, pentru a-şi recupera creanţele. Adică, depuneau o cerere prin care motivau conflictul cu debitorul, iar judecătorul lua decizia din birou. Ulterior, legislaţia a fost modificată în ceea ce ţine de reprezentarea părţilor implicate, dar şi procedura de soluţionare a litigiului”, explică Eugen Nagrineac, juristul “Uniunii Centrale”. El spune că înainte de a apela în instanţă, asociaţia este obligată să depună o reclamaţie împotriva debitorului şi să încerce soluţionarea conflictului, mai întâi, pe cale amiabilă. “Numai după epuizarea tuturor modalităţilor de colectare a creanţelor pe cale amiabilă, se recurge la proceduri de colectare pe cale judiciară şi executare silită”, precizează Eugen Nagrineac.
Pe de altă parte, soluţionarea unei cauze în care a fost formulată cererea de recuperare silită a creanţelor poate dura o perioadă îndelungată de timp, având în vedere gradul mare de încărcare a instanţelor de judecată, dar şi complexitatea procedurii. O situaţie care este, cel puţin, descurajantă pentru administratorii asociaţiilor. Problema cea mai mare, însă, apare în faza de executare a deciziei judecătoreşti, care este tergiversată fie de executorul judecătoresc, fie de debitor.
Eduard Balan, directorul executiv al “Uniunii Centrale” susţine că administratorii asociaţiilor au nevoie de susţinere din exterior, întrucât majoritatea lor nu cunosc subtilităţile juridice ale problemei. “Ştim cazuri în care directori de asociaţii au apelat la instanţa de judecată şi au rămas nemulţumiţi de procedura judiciară de recuperare silită a creanţelor. Sunt şi cazuri în care debitorul recurge la un contraatac în instanţa de judecată. Acest lucru se întâmplă din cauza că clientul nu a primit bani reali în momentul semnării contractului şi aceasta creează probleme şi mai mari la recuperarea în instanţa de judecată. Noi convingem administratorii să nu recurgă la astfel de măsuri care pot duce la falimentul asociaţiei, deoarece sumele pot ajunge la 30-50 mii lei”, spune directorul “Uniunii Centrale”. El a menţionat că, recent, a fost organizat un seminar la care li s-a explicat administratorilor de asociaţii care sunt reglementările legislative în domeniul recuperării creanţelor, dar şi care este procedura corectă de formare a împrumuturilor şi depunerilor de economii. Mai mult decât atât, asociaţiile pot beneficia de asistenţa juridică a “Uniunii Centrale” la recuperarea silită a creanţelor prin instanţa de judecată. “Acum situaţia s-a redresat simţitor, însă avem împrumuturi neperformante care se trag de acum patru-cinci ani. Am apelat la instanţa de judecată pentru recuperarea lor. Procedura este una birocratică şi de durată, iar asta înseamnă, pentru noi, cheltuieli suplimentare şi timp pierdut. De aceea, am recurs la serviciile juridice ale Uniunii”, menţionează Iurie Jumilă, administratorul AEÎ Rezina Credit.

Recuperarea silită poate fi evitată prin restructurarea împrumuturilor

Procedura de restructurare a creditelor este pe larg folosită de bănci şi organizaţiile de microfinanţare, nu şi de asociaţiile de economii şi împrumut, deşi este un instrument util care le poate simplifica existenţa. “Procedura de restructurare a împrumuturilor este unul dintre cele mai delicate procese în activitatea asociaţiilor, pentru că e nevoie ca executivul asociaţiei să evalueze activele. Clienţii care nu doresc sau nu sunt dispuşi să plătească, nu li se acceptă restructurarea împrumuturilor”, explică Eduard Balan. El susţine că există şi clienţi care sunt dispuşi să plătească, dar nu dispun de lichidităţi. Totuşi, dacă acesta deţine active care pot fi vândute, administratorul asociaţiei poate accepta un plan de acţiuni prin care debitorul îşi asumă achitarea după o schemă revăzută. Dacă planul de acţiuni propus de client nu este real şi într-un termen scurt este evident că nu este realizabil din mai multe motive, atunci asociaţia se adresează în instanţă pentru recuperarea silită.
“Desigur că orice asociaţie trebuie să examineze posibilitatea de restructurare a împrumuturilor, fiindcă, de facto, instanţa de judecată nu poate influenţa capacitatea de plată a unui debitor. În plus, procedura de recuperare silită este costisitoare şi pentru asociaţii. În viziunea mea, cea mai bună cale este de a restructura împrumutul, dar trebuie de găsit justificări economice”, spune directorul executiv al “Uniunii Centrale”. El a mai precizat că administratorii trebuie să atragă mai multă atenţie în gestionarea acestor împrumuturi, ele să fie monitorizate în permanenţă şi, cel mai important, să fie stabilit un grafic de achitare lunară sau o dată la două luni, în cel mai rău caz.

Lilia Platon

Numarul ziarului: 
Nr.29 (549) din 30 iulie 2014