Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi-a revizuit în creştere prognoza inflaţiei pentru anii 2014 şi 2015. Noua rundă de prognoză a BNM plasează rata medie anuală a inflaţiei pentru anii 2014 şi 2015 la nivelul de 4.9 la sută şi, respectiv, 4.6 la sută. BNM a majorat prognoza inflaţiei medii anuale pentru anii 2014 şi 2015 cu 0.2 puncte procentuale şi, respectiv, 1.1 puncte procentuale faţă de prognoza precedentă, publicată în luna august 2014.
“În urma analizei evoluţiei inflaţiei din ultimii 14 ani, se observă că odată cu implementarea regimului de ţintire a inflaţiei, ritmurile anuale de creştere a preţurilor începând cu 2010 sunt mult mai mici şi mai stabile decât anterior. În nouă ani, din 2000-2009, potrivit datelor BNS, inflaţia medie anulă a fost de 16,2%”, a declarat guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu la prezentarea Raportului asupra inflaţiei.
Drăguţanu afirmă că ultima rundă de prognoză indică o inflaţie anuală stabilă în următorii doi ani, deşi există riscul de ieşire temporară a inflaţiei sub limita inferioară a coridorului de circa 1,5 puncte procentuale de la ţinta de 5 la sută, în trimestrul I, 2015.
“Aşa cum s-a anticipat, în a doua jumătate a anului se înregistrează o încetinire a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor, în principal din cauza diminuării contribuţiei preţurilor la produsele alimentare. În baza noilor date şi ipotezelor utilizate BNM a revizuit în creştere prognoza inflaţiei pentru anul 2014 şi 2015”, susţine guvernatorul băncii centrale.
Conform proiecţiei curente, ritmul anual de creştere a IPC (indicele preţului de consum) va înregistra nivelul de 4.9 la suta pentru anul curent şi 4.6 la sută în anul 2015, aceeaşi tendinţă de variaţie în proximitatea ţintei inflaţiei fiind înregistrată şi pentru primele trei trimestre ale anului 2016. Conform proiecţiei curente, rata anuală a inflaţiei se va încadra în intervalul de variaţie a ţintei inflaţiei pe întregul interval de prognoză. Deşi inflaţia este proiectată pe un teritoriu tolerabil, preponderent aceasta se va afla în jumătatea de jos a intervalului de variaţie. Valoarea minimă va fi înregistrată în trimestrul I, 2015 şi va constitui 3.6 la sută. Dinamica contribuţiei inflaţiei de bază la rata anuala a inflaţiei înregistrează o tendinţă de diminuare pe întreaga perioadă de prognoză, dar superioară comparativ cu contribuţia înregistrată în cadrul raportului precedent. Majorarea contribuţiei inflaţiei de bază, în termeni comparativi cu Raportul asupra inflaţiei precedent se datorează în principal unei evoluţii superioare a cererii interne.
“Deşi cererea internă şi externă sunt slabe, BNM a reuşit să tempereze presiunile dezinflaţioniste prin implementarea hotărâtă a politicii monetare stimulative, atât prin canalul ratei dobânzii, cât şi prin cel al ratei de schimb. Riscul de coborâre a inflaţiei sub banda de 3,5% s-a diminuat considerabil, deşi încă persistă”, a mai spus Drăguţanu.
Guvernatorul nu exclude probabilitatea sporită a condiţiilor meteorologice nefavorabile pentru agricultură în anul viitor care va determina o creştere a contribuţiei preţurilor alimentare la formarea ratei anuale a inflaţiei în termeni comparativi cu Raportul precedent asupra inflaţiei, în pofida diminuării preţurilor produselor alimentare pe pieţele internaţionale.
Evoluţia preţurilor reglementate va fi similară celei din cadrul Raportului asupra inflaţiei nr. 3, 2014 şi se va menţine contribuţia sporită a acestora la IPC. Contribuţia combustibililor la rata anuală a inflaţiei va avea o traiectorie variabilă nesemnificativă pe întreaga perioadă de prognoză, determinată de menţinerea creşterii sporite a preţurilor la combustibili şi în trimestrul IV, 2014, pe fundalul escaladării conflictului militar în estul Ucrainei, fapt ce va crea presiuni inflaţioniste asupra preţului la cărbune.
Conduita politicii monetare va urmări în continuare calibrarea ansamblului condiţiilor monetare reale pentru asigurarea atingerii ţintei inflaţiei.
„Traiectoria proiectată a ratei anuale a inflaţiei conform rundei curente de prognoză a fost revizuită în direcţia majorării pe tot orizontul de prognoză. Pe parcursul anului 2014, rata anuală a inflaţiei va fi în medie mai mare cu circa 0.2 puncte procentuale faţă de proiecţia din cadrul Raportul asupra inflaţiei nr. 3, 2014. Pentru anul viitor, nivelul ratei anuale a inflaţiei va fi în medie mai mare cu circa 1.1 puncte procentuale comparativ cu prognoza anterioară. Aceeaşi tendinţă superioară fiind înregistrată şi pentru primele trei trimestre ale anului 2014”, se spune în Raportul asupra inflaţiei.
În acelaşi timp, guvernatorul susţine că reconfigurarea traiectoriei ratei anuale a inflaţiei pentru tot orizontul de prognoză a fost determinată de o contribuţie mai mare din partea inflaţiei de bază şi a preţurilor alimentare. În pofida dinamicii inferioare a preţurilor la petrol pe pieţele internaţionale pe întreg intervalul de prognoză, contribuţia mai mare din partea preţurilor la combustibili până în trimestrul III, 2014 a fost generată de escaladarea conflictului militar în estul Ucrainei, fapt ce creează presiuni de creştere asupra preţului la cărbune, ceea ce va determina creşterea preţurilor şi la substituente în perioada rece a anului.
Banca Naţională susţine că deteriorarea în continuu a condiţiilor mediului extern denotă accentuarea riscurilor şi incertitudinilor dezinflaţioniste aferente. Astfel, pe lângă efectele imediate, economia Republicii Moldova riscă să fie afectată pe parcursul mai multor trimestre de situaţia precară a economiilor principalilor parteneri comerciali.
Deşi diminuarea preţurilor la petrol şi produse alimentare a fost luată în calcul în cadrul prognozei inflaţiei, există riscul că aceste preţuri ar putea să scadă şi mai mult decât s-a presupus. Disensiunile din cadrul OPEC şi poziţia comodă a producătorilor din Golful Persic faţă de preţurile reduse la petrol pentru un orizont extins constituie, momentan, principala sursă care alimentează perspectivele în descreştere ale cotaţiilor. Nedorinţa membrilor OPEC de a diminua extracţia de ţiţei este determinată de aprecierea efectivă şi în perspectivă a dolarului SUA, strategia de subminare a rentabilităţii investiţiilor în surse alternative de energie, precum şi de producţia record a Rusiei din perioada post-sovietică. Această combinaţie de circumstanţe pare a fi una de durată şi este dificil de conceput o schimbare rapidă a situaţiei. În acelaşi context se încadrează şi perspectiva preţurilor la produsele alimentare. În virtutea unei corelaţii istorice puternice cu preţurile la petrol, este de aşteptat că preţurile mondiale la produsele alimentare, eventual, vor scădea.
În acelaşi timp, Banca Naţională vede anumite riscuri la adresa inflaţiei din Republica Moldova şi anume o recesiune a Rusiei constituie una din cele mai importante surse de risc. Eventualitatea unui nou val de sancţiuni din partea Occidentului devine tot mai probabilă, dată fiind lipsa unui progres în deescaladarea conflictului armat din Ucraina. Prejudiciile asupra economiei ruseşti, în acest caz, ar putea fi considerabile, iar perioada de contracţie este dificil de previzionat. Diminuarea activităţii economice ar putea fi potenţată şi de diminuarea în continuare a preţului la petrol. Este pe larg acceptat faptul că un nivel mai jos de 80.0 dolari SUA/baril pe termen mediu i-ar crea, inevitabil, Rusiei grave probleme de sustenabilitate a finanţărilor publice, punând sub semnul întrebării chiar şi suficienţa fondurilor de rezervă neatinse până acum. Efectele contracţiei se vor reflecta într-o depreciere puternică şi, prin urmare, într-o inflaţie de două cifre. Economia moldovenească va resimţi şocurile preponderent, prin canalul remiterilor şi, într-o măsură mai mică, nu însă neglijabilă, prin cel al comerţului extern.
Victor URSU
