Guvernul a aprobat, la 25 mai, proiectul Legii privind emisia valorilor mobiliare în vederea executării garanţiilor oferite de stat. Proiectul de lege prevede mecanismul de emitere, deţinere, comercializare şi stingere anticipată a acestor valori mobiliare de stat, a menţionat Octavian Armaşu, ministru al Finanţelor. Ministrul nu a precizat dacă legea respectivă se referă la garanţiile de stat pentru creditele de miliarde acordate celor trei bănci devalizate (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank), care se află în proces de lichidare.
Chestiunea a fost inclusă pe ordinea de zi chiar în debutul şedinţei, astfel că nu se ştie care sunt condiţiile de emisie, în cazul în care ar fi vorba de banii acordaţi pentru salvarea celor trei bănci. Însă, de ani buni, a fost limitată sau chiar interzisă orice garanţie, astfel că putem presupune că este vorba, totuşi, de cele peste 13 miliarde de lei.
Însuşi Octavian Armaşu declarase anterior că ministerul Finanţelor va emite valori mobiliare de stat pe termene de până la 25 de ani, la o rată a dobânzii de 5 la sută, în contul garanţiilor oferite de stat pentru creditele de urgenţă acordate de Banca Naţională a Moldovei (BNM) celor trei bănci devalizate. Textul documentului prevede expres substituirea garanţiilor cu VMS emise de Ministerul Finanţelor. Emisiunea se va realiza numai după aprobarea unei legi de către Parlament, se menţiona într-un comunicat informativ al ministerului.
La 9 martie 2016, BNM a semnat Memorandumul de Înţelegere cu Ministerul Finanţelor, în care sunt formulate condiţiile agreate între instituţii, pentru executarea garanţiilor emise în baza hotărârilor de Guvern din noiembrie 2014 şi martie 2015. Guvernul a oferit garanţii BNM pentru acordarea unor credite de urgenţă în sumă de 9,5 miliarde de lei, în noiembrie 2014 şi, respectiv, 5,34 miliarde de lei în martie 2015, la o rată a dobânzii de 0,5 la sută, respectiv, Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank.
Suma emisiunii va fi mai mică de 14 miliarde acordate celor trei bănci la o rată a dobânzii de 0,1 la sută, deoarece între timp au mai fost recuperate câteva sute de milioane. În vânzare este pusă o parte din activele celor trei bănci şi se depun eforturi pentru a recupera sumele restante la unele credite.
Consiliul Concurenţei a difuzat la mijlocul lunii ianuarie a acestui an un comunicat în care constata că în cazul creditelor de urgenţă legislaţia a fost încălcată.
Potrivit regulatorului, “folosirea ajutorului de stat de către băncile comerciale beneficiare după expirarea a 6 luni de la acordarea acestuia se consideră abuzivă, respectiv, băncile comerciale urmează să ramburseze ajutorul de stat în cauză”. În termen de şase luni de la acordarea ajutorului de stat urma să fie prezentat un plan de restructurare sau de lichidare a băncilor devalizate, lucru care nu a fost făcut.
Ministerul Finanţelor a încălcat Legea cu privire la ajutorul de stat, deoarece nu a notificat acest ajutor sub formă de garanţii de stat în condiţii preferenţiale pentru cele trei bănci falite. Autoritatea pentru protecţia concurenţei menţionează că Ministerul Finanţelor şi BNM “urmează să întreprindă toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de stat acordat”.
Fostul premier, Chiril Gaburici, declara săptămâna trecută pentru report.md că decizia Guvernului său de a garanta cel de-al doilea credit celor trei bănci problematice: „Banca de Economii”, Unibank” şi „Banca Socială” (lichidate la insistenţa FMI) a fost una corectă: „A fost o decizie corectă la momentul acela, deoarece trebuia să rezolvăm problemele care existau la acele bănci, mai exact la „Banca de Economii”. A fost o soluţie inevitabilă”, a spus ex-premierul.
La 30 martie 2015, Guvernul condus de Chiril Gaburici a oferit Băncii Naţionale o garanţie guvernamentală pentru acordarea unui împrumut de 5,34 miliarde de lei celor trei bănci jefuite.
Potrivit reprezentantului permanent al Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova, Armine Khachatryan, pentru frauda bancară care a dus la lichidarea BEM, Băncii Sociale şi Unibank vor plăti şi generaţiile viitoare de cetăţeni ai Republicii Moldova.
„Dacă Guvernul întotdeauna salvează băncile de faliment, atunci atât deponenţii, cât şi bancherii beneficiază, de fapt, din partea Guvernului de un fel de asigurare totală a pierderilor. Aceasta îi provoacă să-şi asume mai multe riscuri, sporind probabilitatea unei crize financiare. În timp ce deponenţii au o capacitate limitată de a analiza ce bănci să aleagă, bancherii trebuie să fie capabili să ia decizii corecte referitor la investirea banilor altora. Bancherii trebuie să suporte consecinţele corespunzătoare, în cazul în care iau decizii investiţionale proaste, cauzând prejudicii clienţilor. Salvarea implicită a bancherilor nechibzuiţi presupune costuri macroeconomice mari, creşterea datoriei publice şi reducerea capacităţii Guvernului de a utiliza banii contribuabililor pentru cheltuielile de bază necesare”, a menţionat reprezentantul FMI în Moldova, răspunzând la întrebările jurnaliştilor.
Atunci când oamenii ştiu din timp că prejudiciul cauzat proprietăţii lor va fi compensat integral, “ei tind să-şi asume riscuri suplimentare, uneori excesive. “
Datoria de stat a Republicii Moldova va creşte cu aproape 23 de miliarde de lei în acest an. Dacă la sfârşitul anului trecut, datoria de stat era de aproximativ 33,5 miliarde de lei sau 27,5 la sută din Produsul Intern Brut, anul acesta, va creşte semnificativ şi va ajunge la 56 de miliarde de lei sau 42 la sută din PIB. Datoria de stat internă va creşte de trei ori – de la şapte miliarde la 21 miliarde lei şi asta pentru că vor fi emise obligaţiuni de stat în valoare de aproape 14 miliarde de lei, pentru a acoperi gaura creată în urma furtului miliardului de dolari în 2014.
Vlad Bercu
