Politica bugetară şi vamală pentru anul 2020 a fost aprobată de către Guvern. Acum doi ani, autorităţile anunţau că pentru prima oară vor fi stabilite reguli de joc, de ordin fiscal şi vamal, pe o perioadă de trei ani, 2018–2020, iar aceasta înseamnă stabilitate, claritate, previzibilitate şi siguranţă că peste un an ele nu vor fi schimbate, dar vor urma cursul actului legislativ. Însă primele modificări s-au făcut deja după vizita misiunii Fondului Monetar Internaţional, iar noul Guvern a menţinut aceste modificări, dar a venit şi cu unele schimbări pentru „asigurarea unor condiţii clare, echitabile şi competitive de dezvoltare a mediului de afaceri, edificarea veniturilor proprii prin asigurarea nivelului de finanţare”.
În final, Ministerul Finanţelor urmăreşte prin adoptarea proiectului:
• reguli clare de impozitare bazate pe echitate şi simplitate fiscală;
• asigurarea unei previzibilităţi a politicii şi legislaţiei şi crearea unui mediu investiţional atractiv;
• stimularea unor procese economice;
• extinderea bazei fiscale.
Cele mai importante modificări ce se regăsesc în proiectul de lege sunt:
• Includerea unei norme care să prevadă expres dreptul agentului economic de a beneficia de deducere pentru plăţi efectuate salariaţilor sau în folosul acestora, din care au fost reţinute impozite salariale.
Sunt tot mai frecvente cazurile când agenţii economici efectuează plăţi salariaţilor (ajutor de sărbătorile naţionale, cu ocazia zilei de naştere) sau în folosul acestora (abonamente la sport etc.) pentru care agentul economic reţine toate impozitele salariale. Inspectorii fiscali însă pun la îndoială dreptul deducerii acestor cheltuieli în scopuri fiscale la calcularea impozitului pe venit pentru agentul economic. În urma introducerii normei respective, cheltuielile peste plafoanele stabilite de Guvern vor constitui cheltuieli deductibile în scopuri fiscale.
• Permiterea la deducere a datoriilor în valoare de până la 1000 de lei a căror termen de prescripţie a expirat.
• Abrogarea normei de limitare a deducerii în sumă de 200 000 lei pentru autoturismele procurate de agenţii economici care nu sunt utilizate în procesul de producţie şi prestare a serviciilor.
Actualmente, Codul fiscal prevede limitarea sumei permise spre deducere în scopuri fiscale a cheltuielilor de amortizare a autoturismelor a căror valoare maximă este de 200 000 lei, care sunt utilizate în alte scopuri decât în calitate de mijloace fixe în activitatea de bază, a căror amortizare constituie parte componentă a costului vânzărilor. Se propune excluderea limitei, ceea ce va asigura o apropiere mai mare între suma cheltuielilor efectuate în scopuri financiare şi cele recunoscute în scopuri fiscale.
• Includerea în lista veniturilor neimpozabile a sumelor achitate din Fondul de compensare a investitorilor.
Conform Legii cu privire la piaţa de capital nr. 171/2012, fondul de compensare a investitorilor are scopul de a compensa clienţilor persoane fizice ai societăţilor de investiţii în cazul incapacităţii societăţilor de investiţii de a returna mijloacele băneşti şi/sau instrumentele financiare ale clienţilor, transmise societăţilor de investiţii în contextul prestării serviciilor de investiţii şi serviciilor conexe. Totodată, în cazul incapacităţii societăţilor de investiţii de a returna mijloacele băneşti şi/sau instrumentele financiare ale clienţilor, Fondul achită fiecărui client prejudiciat o compensaţie nu mai mare de 6000 lei. Astfel, similar cu prevederile privind compensarea pierderilor din depunerile la depozitele bancare care sunt considerate, conform prevederilor Codului fiscal, surse de venit neimpozabile, se propune un tratament fiscal similar şi pentru compensaţia achitată din contul Fondului de compensare a investitorilor.
• Modificarea tratamentului de impozitare a donaţiilor.
Un aspect discutat pe larg în ultima perioadă ţine de impozitarea donaţiilor, precum şi formula de reglementare a mecanismului de impozitare. În acest context, inclusiv la solicitarea mediului de afaceri, se impune necesitatea efectuării unor concretizări în partea ce ţine de impozitarea donaţiilor efectuate de către agenţii economici, în funcţie de tipul acestora.
Persoana care face o donaţie sub formă de mijloace băneşti (cu excepţia donaţiilor făcute în scopuri filantropice şi de sponsorizare indicate la art. 36 alin. (2)) se consideră drept persoană care a obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate (art. 21 alin. (4) din Codul fiscal). Pentru eliminarea modalităţilor de realizare a optimizărilor fiscale se propune introducerea unei norme pentru care în cazul în care agentul economic care face o donaţie sub formă de bunuri, această tranzacţie să fie considerată ca fiind vânzarea bunului.
În asemenea situaţii agentul economic va fi nevoit să majoreze venitul impozabil.
De asemenea, se propune modificarea tratamentului fiscal pentru persoanele fizice care efectuează donaţii. În prezent, persoanele fizice care efectuează donaţii urmează să includă la venituri şi, respectiv, să fie impozitată cu 12%, suma donaţiei ce depăşeşte venitul impozabil. Propunerea este ca persoanele fizice care efectuează donaţii urmează să includă la venituri şi, respectiv, să fie impozitată cu 12%, suma donaţiei ce depăşeşte venitul total.
• Extinderea dreptului de selectare şi aplicare a regimului de deducere a amortizării în scopuri fiscale pentru activele imobilizate.
Asemenea perioadei fiscale 2018, pentru perioada fiscală 2019 agenţii economici vor avea dreptul de a alege şi a aplica sistemul fiscal de calculare a amortizării în scopuri fiscale conform metodologiei aplicate până în anul 2018.
• Extinderea cu 1 an a scutirii de impozitul pe venit a dobânzilor bancare a persoanelor fizice, până la 1 ianuarie 2021.
Conform legislaţiei, nu se impozitează, până la 1 ianuarie 2020, dobânzile persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare; valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sunt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare; depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor amplasate pe teritoriul R. Moldova. Impozitarea acestora, începând cu 1 ianuarie 2020, ar putea avea impact în sensul descurajării economisirii banilor şi ar stimula retragerea mijloacelor depozitate de populaţie la băncile licenţiate, fapt care va crea deficienţe în procesul de creditare a economiei naţionale.
• Substituirea bazei impozabile aferente regimului fiscal pentru agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO) din venitul operaţional în venituri totale, cu excluderea unor categorii de venituri (subvenţii, dobânzi etc).
Actualmente, agenţii economici, subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali, aplică un regim simplificat de impozitare (impozitul pe venitul din activitatea operaţională – IVAO). Acest regim fiscal constă în aplicarea unui impozit în mărime de 4% pe venitul din activitatea operaţională, fără a ţine cont de cheltuielile efectuate.
Însă în obiectul de impunere nu sunt incluse veniturile obţinute din vânzarea mijloacelor fixe, a imobilizărilor necorporale etc.
Se propune de a lărgi sfera de aplicare a impozitului în mărime de 4% prin înlocuirea, în definiţia bazei impozabile, a venitului operaţional cu venitul total. În acest sens, obiectul de impunere va constitui venitul total obţinut în cadrul activităţii de întreprinzător.
Totuşi, nu se vor supune impozitării:
– veniturile din subvenţii;
– venituri din recuperarea prejudiciului material;
– venituri din plusurile de active imobilizate şi circulante constatate la inventariere;
– venituri din decontarea datoriilor cu termen de prescripţie expirat faţă de persoanele interdependente;
– venituri din dividende şi participaţii în alte entităţi;
– venituri din compensarea pierderilor din calamităţi şi alte evenimente excepţionale;
– veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul venitului impozabil în perioada aplicării regimului general.
• Modificarea termenului de achitare a TVA pentru serviciile importate la data de 25 a lunii următoare celei de efectuare a importului sau de achitare.
În cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător, agentul economic procură servicii de la nerezidenţii R. Moldova (de ex: Facebook, Google) cu efectuarea plăţilor prin card. Legislaţia fiscală tratează asemenea tranzacţie ca import de servicii supus impozitării cu TVA (20%).
Reieşind din redacţia actuală a Codului fiscal, termenul de achitare a TVA la buget pentru astfel de servicii este data efectuării plăţii în adresa nerezidentului. Adesea aceste plăţi sunt efectuate automat prin debitare directă. Din aceste considerente, contribuabilii se confruntă cu dificultatea monitorizării zilnice a extragerilor de pe card şi onorarea obligaţiei fiscale privind plata TVA.
În acest sens, se propune ca exigibilitatea plăţii TVA la serviciile importate să apară din (1) momentul importului sau (2) momentul achitării, în dependenţă de care din ele a avut loc prima. Iar obligaţia fiscală privind achitarea TVA se va realiza până la data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc unul din cele două evenimente: fie (1) importul, fie (2) achitarea.
• Aplicarea TVA pentru serviciile electronice prestate de agenţii economici nerezidenţi către populaţie.
Începând cu 1 ianuarie 2018, Uniunea Europeană a unificat legislaţia în partea ce ţine de TVA, aplicabilă între ţările UE şi a introdus norma conform căreia TVA se achită la locul aflării consumatorului de servicii. Până la această dată multe companii internaţionale “migrau prin piaţă” în căutarea jurisdicţiilor fiscale mai prielnice cu cote TVA aplicabile mai reduse, unde instituiau filiale pentru desfăşurarea afacerilor cu consumatorii europeni.
Propunerea vizează stabilirea în calitate de subiect impozabil cu TVA în R. Moldova a nerezidenţilor ce desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în R. Moldova, ce prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice, persoanelor fizice rezidente sau livrează mărfuri cu utilizarea unei interfeţe electronice ce facilitează vânzarea la distanţă a mărfurilor.
Conform conceptului, compania nerezidentă care prestează servicii electronice persoanelor fizice rezidente urmează să se înregistreze la Serviciul Fiscal de Stat, cu achitarea şi declararea trimestrială a TVA pe livrările de servicii în adresa persoanelor fizice rezidente.
• Scutirea de TVA fără drept de deducere la importul şi/sau achiziţia materiei prime, articolelor utilizate la producerea tractoarelor şi tehnicii agricole.
Actualmente, conform prevederilor art. 103 alin. (1) pct. 271 din Codul fiscal, sunt scutite de TVA, fără drept de deducere, tractoarele şi tehnica agricolă. Preţul final al tractorului autohton (în cazul unor tractoare similare) este mai mare în comparaţie cu cel de import dat fiind faptul că în preţul final se includ şi costurile suportate pentru suma TVA achitată la materia primă, piese, servicii etc.
• Extinderea bazei impozabile a accizei aplicată la valoarea autoturismelor importate prin aplicarea cotelor progresive.
Legislaţia fiscală prevede o acciză suplimentară de 2% pentru autoturismele mai scumpe de 1,5 milioane de lei. Astfel, în anul 2018, pentru 79 de maşini cu o valoare mai mare de 1,5 milioane de lei, au fost încasate la bugetul de stat aproximativ 2 milioane de lei. Se propune instituirea unei accize suplimentare.
• Anularea obligaţiei de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale.
• Unificarea termenului de declarare şi achitare a impozitului pe bunuri imobiliare la data de 25 septembrie.
• Scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poştale a căror valoare nu depăşeşte 1000 euro.
Proiectul politicii bugetare şi vamale pentru anul 2020 urmează să fie examinat şi adoptat de către Parlament.
Vlad Bercu
