Piaţa imobiliară a început anul 2021 cu o creştere, deşi nesemnificativă, a preţurilor. Cel puţin aceasta arată datele la care fac referire specialiştii din domeniu, dar şi analiştii.
După o stagnare în anul trecut a preţurilor la nivelul de 506-515 euro pe metru pătrat la locuinţele din Chişinău, preţurile la apartamente pe piaţa secundară au înregistrat în primele cinci luni ale acestui an o creştere în medie cu 3 la sută, arată datele Bursei imobiliare LARA, una dintre cele mai reprezentative pe piaţă. Preţurile pe piaţa secundară s-au majorat de la o medie de 511 euro pentru un metru pătrat, preţ ce s-a menţinut pe parcursul a cinci luni, septembrie 2020-ianuarie 2021, până la 526 euro în luna mai.
Costurile au revenit, de fapt, la nivelul din 2016-2018, când un apartament se vindea în capitală în medie cu 523-525 euro pe metru pătrat, apoi s-au diminuat uşor în ultimele două luni ale anului 2018 şi s-au menţinut şi în anul următor la nivelul de 520 euro, iar în lunile mai-august 2020 au coborât la 506 euro.
Anul trecut a fost pentru domeniul construcţiilor, la fel ca şi pentru multe altele, unul de criză, deşi mai puţin sensibilă, nu doar în sensul preţurilor, dar şi al vânzărilor. Potrivit statisticilor, numărul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a apartamentelor în 2020 a înregistrat o scădere cu 1,7 la sută. Au fost efectuate cu 475 tranzacţii mai puţin decât în 2019, fiind prima scădere după 7 ani de creştere. Declinul a fost determinat de reducerea tranzacţiilor în regiuni, capitala atingând o maximă istorică de 22.477 apartamente. Nu a fost însă de ajuns pentru a ţine piaţa pe linia de plutire, în condiţiile în care numărul tranzacţiilor în alte zone s-a redus cu 11,8 la sută, ceea ce, în opinia experţilor, reprezintă cel mai mare declin din ultimii 15 ani.
Preţurile la imobilele noi sunt mai mari, evoluţiile însă sunt pe aceeaşi tendinţă ca şi pe piaţa secundară. Astfel, potrivit Bursei LARA, dacă imobilele în complexele rezidenţiale de blocuri noi se vindeau în lunile august 2020 – ianuarie 2021 la preţ de 637 euro metrul pătrat, atunci în luna mai preţul a ajuns la 658 euro. Experţii din domeniu arată, însă, că persoanele care cumpără locuinţe sunt nevoite să cheltuiască mai mult în condiţiile în care cursul leu/euro este mai înalt în prezent, iar în iunie a depăşit 21 de lei pentru un euro.
Banca Naţională operează cu alte date. Potrivit acesteia, în ultima jumătate de an, preţul la apartamentele vechi a crescut cu 10 procente, iar la apartamentele noi – cu 13 la sută.
Pe de altă parte, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în primul trimestru al acestui an investiţiile în clădiri rezidenţiale au scăzut cu 6,6 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, până la 613,9 milioane de lei.
Economistul Veaceslav Ioniţă apreciază că „peste 80% din toate apartamentele noi construite sunt ridicate în municipiul Chişinău. Piaţa este extrem de concentrată într-o singură localitate din ţară”.
Un alt indicator al pieţei este numărul de autorizaţii eliberate, care arată, de fapt, intenţia dezvoltatorilor, dar şi a populaţiei. Astfel, în anul de criză 2020, potrivit Biroului Naţional de Statistică, au fost eliberate 3038 autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale sau cu 1,9 la sută mai puţin decât în anul 2019, reducerea fiind cauzată de diminuarea numărului de autorizaţii eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (cu 17,5% faţă de anul 2019). În ceea ce priveşte autorizaţiile pentru construcţii rezidenţiale, numărul lor a crescut cu 8,1 la sută.
Pe medii de rezidenţă, în anul 2020 în mediul urban au fost eliberate 1730 autorizaţii de construire sau cu 6,4% mai mult faţă de nivelul înregistrat în anul 2019, în timp ce în mediul rural au fost eliberate 1308 autorizaţii sau cu 11,0% mai puţin faţă de anul precedent.
Totuşi, în anul 2020, în mediul urban au fost date în exploatare 5895 locuinţe, în scădere cu 2095 locuinţe (sau cu 26,2%) faţă de anul 2019. Suprafaţa totală a locuinţelor date în exploatare în mediul urban a constituit 429,4 mii metri pătraţi, sau cu 24,3% mai puţin faţă de anul precedent. În mediul rural au fost date în exploatare 1011 locuinţe, cu 7 locuinţe (sau cu 0,7%) mai mult faţă de anul 2019. Statisticile pentru primul trimestru al acestui an par să confirme faptul că într-un an de criză, când mai multă lume a încercat să facă în primul rând economii, unele cheltuieli, inclusiv în imobil, le-au lăsat pentru vremuri mai bune sau le-au amânat cu un an-doi. Astfel, în primele trei luni ale anului 2021 au fost date în folosinţă 1526 apartamente, faţă de 670 în ianuarie-martie 2020. Este adevărat că în mediul rural au fost date în exploatare 183 locuinţe, cu 15 locuinţe mai puţin faţă de ianuarie-martie 2020, mai arată datele BNS.
În acest an, tendinţele de creştere a cererii pentru autorizaţii de construcţie s-au accentuat. „Pofta” de a ridica blocuri sau case noi a crescut. Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că în primul trimestru au fost eliberate 479 autorizaţii pentru construcţia unor clădiri rezidenţiale sau cu 48,8 la sută mai multe decât în perioada similară a anului precedent. În profil regional, în ianuarie-martie 2021, cea mai mare creştere a autorizaţiilor de construcţie pentru clădiri rezidenţiale s-a înregistrat în regiunea Centru (+63), municipiul Chişinău (+55), Regiunea Sud (+26), UTA Găgăuzia (+21). Totodată, în regiunea Nord s-au eliberat cu 8 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale mai puţin comparativ cu perioada respectivă a anului precedent.
Programul de stat „Prima Casă” a fost şi el un catalizator puternic pentru piaţa imobiliară. Potrivit Ministerului Finanţelor, prin intermediul Programului au fost procurate până în prezent 6235 locuinţe. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 3,23 miliarde lei, iar valoarea totală a garanţiilor active constituie 1,61 miliarde lei. Suma compensaţiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parţială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” constituie 52,3 milioane lei.
Din numărul total al beneficiarilor, 1045 persoane beneficiază de compensaţii din bugetul de stat în cadrul programului Prima Casă 2, 2569 – în cadrul programului Prima Casă 3, 892 – în cadrul programului Prima Casă 4, iar 16 – în cadrul programului Prima Casă 5.
Din cei 6235 beneficiari, 4288 sunt familii, iar 1947 sunt tineri necăsătoriţi. Vârsta medie a solicitanţilor este de 31,4 ani. Valoarea medie a locuinţelor procurate este de 618,83 mii lei. Din numărul total de locuinţe procurate, 5829 sunt amplasate în zonele urbane, iar 406 – în zonele rurale. 5692 locuinţe procurate sunt apartamente, iar 543 – case de locuit individuale.
Vlad Bercu
