Piaţa financiară nebancară a avut în anul trecut o evoluţie neunivocă. Cea mai dinamică creştere au înregistrat organizaţiile de microfinanţare de peste 45 la sută a creditelor şi împrumuturilor. Asociaţiile de economii şi împrumut au avut o creştere cu 22,2 la sută a depunerilor de economii atrase de către asociaţi şi, respectiv, o majorare cu 17,8 la sută a creditelor şi împrumuturilor.
Raportul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), prezentat săptămâna trecută, mai denotă că piaţa asigurărilor nu este atât de dinamică ca în anii precedenţi, fiind înregistrat un nivel al primelor subscrise de 1,2 miliarde de lei. Pe piaţa valorilor mobiliare a fost înregistrată o descreştere a numărului total de emisiuni de valori mobiliare, însoţită de o creştere a volumului emisiunilor cu peste 31 la sută. Investiţiile străine în piaţa valorilor mobiliare a Republicii Moldova au crescut cu 72,2 la sută în anul 2014 faţă de anul precedent, până la 843 milioane de lei.
Comisia are în grijă trei sectoare ale pieţei financiare nebancare şi anume: piaţa asigurărilor, piaţa de capital şi sectorul de microfinanţare. Domeniul bancar intră în atenţia Comisiei în măsura în care băncile sunt societăţi pe acţiuni sau participanţi profesionişti la piaţa de capital.
Cu referire la piaţa valorilor mobiliare, atestăm o anumită descreştere a pieţei secundare, altfel spus a tranzacţiilor care s-au efectuat în anul 2014, de la 1 miliard 700 milioane la 1 miliard 300 milioane de lei. Însă, dacă ne uităm la dinamica din 2005, o să vedem că este o situaţie, să spunem aşa, hazardată. Anul trecut a fost la nivelul celui din 2012, un an mai devreme a fost o evoluţie mult mai spectaculoasă, iar în 2010 am avut o scădere dramatică. Un trend mai stabil îl atestăm între anii 2005 şi 2008. O explicaţie ar fi că ne aflam încă în perioada postprivatizare, când aveau loc procesele de concentrare de capital, a drepturilor de proprietate şi era o tendinţă mai accentuată de creştere a volumului de tranzacţii, după care a început această fluctuaţie care, la prima vedere, nu-şi are o logică coerentă.
Pe piaţa asigurărilor, în 2014, atestăm o creştere minusculă a primelor brute subscrise. În schimb, avem o creştere esenţială a volumului despăgubirilor plătite. Suntem tentaţi să credem că această evoluţie se datorează creşterii costului manoperei, a pieselor de schimb şi, ca urmare, avem o majorare a volumului despăgubirilor.
Primul trimestru al anului curent a atestat chiar o diminuare a pieţei, cu un procent. Aceste fenomene sunt generate de situaţia economică per ansamblu din ţară.
În cel de-al treilea sector, de creditare nebancară, avem două componente: asociaţiile de economii şi împrumut şi organizaţiile de microfinanţare. Atestăm un trend de creştere în sectorul asociaţiilor de economii şi împrumut, dar lentă. Creşterea se datorează faptului că tot mai multă lume este antrenată în această formă de organizare, relativ accesibilă, mai ales în spaţiul rural. Un moment esenţial în activitatea acestor organizaţii este faptul că relaţiile de împrumut au loc în bază de încredere. Dacă în sectorul bancar există instrumentul gajului, a diferitor garanţii, în cadrul asociaţiilor de economii se merge pe ideea încrederii pentru că în această activitate participă doar acei care sunt membri ai acestor organizaţii.
Se remarcă o creştere destul de accentuată a organizaţiilor de microfinanţare. Această formă de creditare, în pofida faptului că situaţia economică din ţară nu a fost una din cele mai performante în anul trecut, a obţinut un rezultat foarte impunător. Pe lângă creşterea portofoliului de creditare, aproape 2,5 miliarde de lei, a crescut semnificativ şi numărul de organizaţii care propun această formă de activitate. Acum avem circa 100 de astfel de instituţii. CNPF are misiunea de monitorizare, dar nu şi de supraveghere şi autorizare a acestora.
O altă componentă a activităţii Comisiei a fost cea de reglementare. Principalul accent s-a pus pe implementarea noii legislaţii vizavi de piaţa de capital. În anul 2014 au fost aprobate 9 acte normative, regulamente. Cu părere de rău, nu s-a reuşit promovarea în Parlament a legii cu privire la fondul naţional de garanţie în asigurări. Respectiva lege se află de mai mulţi ani în legislativ, a suferit mai multe modificări, dar este o necesitate, în situaţia în care au avut de suferit unii clienţi în urma falimentării unor companii. Încă din 2012 se află în Parlament proiectul Legii cu privire la organizaţiile financiare nebancare, o lege-cadru care ar trebui să reglementeze activitatea tuturor instituţiilor de creditare non-bancare.
Avem doi indicatori de bază care atestă nivelul de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare: volumul emisiunilor sau a investiţiilor atrase prin intermediul lor şi volumul tranzacţiilor.
Dacă e să comparăm perioada 2002-2014, în urma rezultatelor obţinute o să vedem că în aceşti 12 ani, atât volumul emisiunilor, cât şi volumul tranzacţiilor sunt pe locul patru. Ce arată aceşti doi indicatori? În anii în care volumul tranzacţiilor a depăşit un miliard de lei, pe piaţa secundară au avut loc vânzări a pachetelor de acţiuni ale statului. Anul trecut, bunăoară, statul şi-a vândut pachetul de acţiuni pe care îl deţinea în SA “Farmaco” şi care a fost una din cele mai mari tranzacţii după volum.
Anul 2014 a fost pentru noi un an de tranziţie, de la legislaţia cu privire la piaţa de valori mobiliare la legislaţia privind piaţa de capital. Direcţia care este responsabilă de supravegherea şi realizarea atribuţiilor stabilite prin lege s-a axat în special pe elaborarea actelor normative subordonate legii pieţei de capital. Şapte acte deja au fost înregistrate la Ministerul Justiţiei, iar încă 15 sunt în definitivare conform avizelor care au fost primite de la participanţii pieţei. Dacă ne referim la infrastructura pieţei de capital, ne-am străduit să menţinem această infrastructură, am în vedere că avem bursă de valori, depozitar de valori mobiliare, societăţi de investiţii, emitenţi de valori mobiliare. Sperăm că odată cu crearea noului cadru legislativ, să se formeze premizele necesare pentru apariţia investitorilor instituţionali. Majoritatea participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare s-au conformat noului cadru legislativ, care stabileşte cerinţe mai înalte atât prudenţiale, cât şi non-prudenţiale.
Investiţiile străine atrase prin intermediul emisiunilor de valori mobiliare au crescut cu 72,2 la sută în anul 2014 faţă de anul precedent, până la 843 milioane de lei, potrivit Raportului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
„La majorarea capitalului social au participat, în fond, acţionarii existenţi”, a precizat Nina Dosca, vicepreşedintele CNPF, care a menţionat, în particular, investiţia Moldcell.
Dacă în 2013 cele mai mari investiţii în valori mobiliare pe piaţa primară le-au făcut investitori din Italia, Cipru, Marea Britanie şi Germania, în anul 2014 în emisiunile de acţiuni au investit cu preponderenţă oameni de afaceri din Olanda, Italia, România, Austria şi Iraq, constată CNPF.
E dificil de făcut prognoze privind investiţiile străine în valori mobiliare pentru anul 2015. Totul este imprevizibil, va depinde de planurile de afaceri ale investitorilor şi dorinţa lor de a dezvolta afacerile.
„Obiectivul pe care ni l-am propus în 2014, l-am realizat în totalitate. Au fost aprobate patru regulamente prin care se reglementează activitatea organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, următoarele şapte au fost aprobate şi publicate în primele luni ale anului 2015. Am lucrat la promovarea unor proiecte de legi foarte importante şi anume proiectul de lege privind organizaţiile financiare nebancare, privind fondurile de pensii facultative, de asemenea, completarea şi dezvoltarea cadrului legal referitor la activitatea biroului istoriilor de credit. Desigur, un moment important a fost şi elaborarea unui proiect de lege în vederea introducerii unor schimbări radicale şi reforme importante pentru viitor de dezvoltare a sectorului asociaţiilor de economii şi împrumut. În prezent, acest proiect este în promovare”.
Dacă e să ne referim la indicatorii de activitate, pe parcursul ultimilor ani înregistrăm o tendinţă de creştere. Depunerea medie a crescut cu 30 la sută. Numărul depunătorilor a ajuns în anul trecut la 5400. Creşterea respectivă denotă încrederea populaţiei în aceste instituţii şi o cerere faţă de aceste servicii. În ceea ce priveşte valoarea împrumutului, a fost o creştere de 15 la sută. Şi numărul beneficiarilor de împrumuturi a crescut semnificativ şi a atins în anul 2014 un număr de 37 mii de persoane. Apoximativ 15 la sută din populaţia activă beneficiază de serviciile de microfinanţare. Este important că aceste servicii se bucură de popularitate.
Segmentul asociaţiilor de economii şi împrumut a avut, în anul trecut şi cei precedenţi, atât o creştere cantitativă, cât şi calitativă. Valoarea activelor asociaţiilor a crescut cu 20 la sută, până la 484 milioane de lei. Valoarea depunerilor s-a majorat cu peste 22 la sută, iar suma împrumuturilor acordate de asociaţiile de economii şi împrumut s-a mărit cu peste 23 la sută.
Numărul organizaţiilor de microfinanţare şi portofoliul acestora este într-o creştere semnificativă.
Asigurările de răspundere civilă auto externă „Carte Verde” au înregistrat în anul 2014 o creştere de peste 8 la sută, până la 263,4 milioane de lei, în pofida reducerii considerabile a numărului de poliţe eliberate transportatorilor.
„Odată cu liberalizarea regimului de vize era firesc să ne aşteptăm la o creştere masivă a solicitărilor de asigurare auto „Carte Verde”. În 2012 au fost emise 273 mii de poliţe, iar în 2013 – deja 287 mii. Avem o creştere. Pe când în 2014 am avut o bruscă diminuare a poliţelor de asigurare auto externă – 213 mii”, constată Iurie Filip, vicepreşedintele CNPF.
Totodată, încasările de la eliberarea poliţelor „Carte Verde” în 2012 au fost de 212 milioane de lei, în 2013 – 242 milioane, iar în anul trecut s-au ridicat la 263 milioane. Şi asta, în pofida scăderii costului, după intrarea în vigoare a unei hotărâri a CNPF, „după mai multe litigii judiciare”.
„Numărul mare de poliţe se datora multiplelor călătorii în spaţiul ex-sovietic care, în 2014, brusc au descrescut. În schimb, au crescut călătoriile în spaţiul european, în aşa-zisa zonă III, unde costurile sunt mai înalte”, explică Iurie Filip.
Cu referire la amânarea până în luna octombrie a anului 2015 de către Consiliul Birourilor „Carte Verde” de la Bruxelles a deciziei cu privire la emiterea de către Republica Moldova a poliţelor de asigurare auto externă, Iurie Filip a spus că „per ansamblu, situaţia se mişcă într-o direcţie pozitivă, dar deocamdată Biroul de la Bruxelles nu are certitudinea că aceste schimbări pozitive sunt ireversibile şi că nu s-ar putea reveni la situaţia de la sfârşitul anului 2014, începutul anului 2015”.
Riscul ca Republica Moldova să fie suspendată din sistemul „Carte Verde” „nu a fost aplanat, eliminarea acestuia a fost doar amânată”, a menţionat vicepreşedintele CNPF.
Vlad Bercu
