Piaţa comunitară şi produsele moldoveneşti, două realităţi care încă nu s-au asimilat

Recent, Ministerul Economiei a prezentat Raportul privind implementarea Acordului de Comerţ Liber cu UE (DCFTA). Rezultatele sunt mai mult decât modeste – Republica Moldova demonstrează că nu este capabilă să valorifice cotele pentru exportul produselor agroalimentare pe piaţa comunitară.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în perioada ianuarie-mai 2015, exporturile în UE s-au majorat nesemnificativ comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cu doar 0,5%, volumul însumând 524,5 mil. dolari. Cifra este însă mare, dacă luăm în consideraţie că volumul exporturilor în ţările CSI s-a ridicat la puţin peste 182 mil. dolari. Astfel, ponderea exportului pe piaţa comunitară se ridică la 64,6%.

“În 2014, exporturile pe piaţa comunitară s-au majorat cu aproximativ 20%, iar produsele exportate s-au diversificat ca urmare a extinderii preferinţelor comerciale pentru produsele moldoveneşti şi au fost majorate cotele. Sigur că în 2014 cotele propuse nu au fost valorificate din diverse motive, în primul rând din cauza că probabil nu am informat bine agenţii economici sau ei nu au găsit parteneri. De asemenea, unele elemente de procedură încă nu erau ajustate la acel moment conform necesităţilor noastre”, a menţionat viceministrul Economiei, Octavian Calmâc.

De altă parte, doctorul în economie al Institutului Naţional de Cercetări Economice (INCE), Mihail Poisic, argumentează că de la 1 septembrie 2014, odată cu intrarea în vigoare a Acordului DCFTA, şi până în luna mai curent, volumul total al exporturilor pe această piaţă a scăzut.

“Avem un tablou general foarte interesant. Foarte brusc au crescut reexporturile. Şi dacă scoatem volumul reexporturilor din totalul de exporturi, atunci reiese o comprimare de 6,6% a exporturilor pe piaţa UE, şi nu creştere. Raportul dintre export şi import este de unu la trei. Asta înseamnă că importăm mai mult din UE decât exportăm. De aici nu e dificil să înţelegem cine a avut mai mult de câştigat din procesul de anulare a taxelor vamale”, explică el.

În 2014, potrivit BNS, reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 809,9 mil. dolari, care echivalează cu o cotă de 34,6% în totalul exporturilor. Comparativ cu anul precedent, reexporturile au fost în creştere cu 0,2%. Însă pentru perioada ianuarie-mai 2015, reexporturile de mărfuri au avut o valoare de aproximativ 258 mil. dolari, în scădere cu 29,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Astfel, cota reexporturilor s-a micşorat până la 31,8% în totalul de exporturi, ceea ce nu exclude posibilitatea inversării situaţiei până la sfârşitul anului.

Doar cota pentru cereale este valorificată

“Dacă să credem statisticii, noi deja înregistrăm un regres foarte pronunţat în anul curent în ceea ce priveşte comerţul internaţional. Şi importurile, şi exporturile scad datorită unor implicaţii şi a factorilor pe care îi avem încă din 2014 şi nu doar de atunci. Avem probleme destul de mari nu doar pe piaţa Federaţiei Ruse, iar exporturile în ţările europene sunt foarte mici sau creşterea este foarte mică şi asta se datorează unor probleme pe care le au statele din UE în comerţul cu Rusia”, opinează Viorel Chivriga, expert economic IDIS “Viitorul”.

Viceministrul Octavian Calmâc încearcă să dea o notă optimistă lucrurilor. El susţine că, totuşi, ne putem lăuda cu o creştere de 5-6% a volumului fizic de produse şi mărfuri livrate pe piaţa comunitară în opt luni de la implementarea Acordului, chiar dacă în expresie valorică au scăzut. Creşterea, de fapt, se datorează faptului că majoritatea tranzacţiilor au fost efectuate în euro, iar paritatea euro/dolar s-a schimbat de la începutul lui 2014 şi până în prezent, de la 1,35 la 1,14, iar acest lucru a avut un impact asupra statisticilor care sunt efectuate în dolari.

Însă, tot el recunoaşte că producătorii moldoveni nu au explorat cotele de export, oferite de documentul respectiv. În anul 2014 au fost valorificate doar cotele pentru exportul de struguri, iar în 2015, unica cotă acoperită în proporţie de 80% din cele 130 mii tone acceptate pentru livrări în UE este cea pentru cereale. În rest, cotele rămân libere, spre exemplu, la exportul de mere este valorificarea în proporţie de aproape 2%.

“Acele produse moldoveneşti livrate pe piaţa din Est nu au avut cerere pe piaţa comunitară. Sunt două explicaţii în acest sens. În primul rând, agenţii economici moldoveni nu sunt pregătiţi să producă calitativ. Şi în al doilea rând, nu pot oferi preţuri atractive”, spune doctorul în economie de la INCE. Mihail Poisic susţine că producătorii autohtoni, din start, nu sunt competitivi pe piaţa europeană, în condiţiile în care subvenţiile în agricultură abia de se ridică la 20 de euro per hectar, iar cei europeni beneficiază de un ajutor de circa 240-250 euro. El mai argumentează că ţara noastră nici nu exportă produse cu valoare adăugată, ceea ce se reflectă simţitor asupra statisticilor. Or, în prezent, aproape jumătate din exporturile pe piaţa din UE sunt acoperite de produsele în lohn. Res­tul, sunt livrări de materie primă, precum cereale, nuci, struguri, iar din produsele prelucrate – zahăr, vin şi concentrat de mere.

Şi Viorel Chivriga este de părere că Republica Moldova are încă mult de lucru pentru a intra serios pe această piaţă imensă cu 500 milioane de consumatori. “Chiar dacă trecem la nişte poziţii tarifare cum ar fi cele tradiţionale în comerţul internaţional, fructele ca exemplu, aici vedem o situaţie care nu poate fi gestionată foarte rapid. Noi am exportat în 2014 o cantitate prea mică faţă de anul precedent, dacă vorbim de Rusia. Doar 1300 tone, în timp ce producem circa 300 mii de tone. Şi dacă luăm în consideraţie că pe piaţa europeană se află jucători de talie mondială, cum ar fi Polonia care exportă peste 700 mii tone, vedem că apar condiţii concurenţiale care practic nu ne permit să intrăm pe piaţa europeană”, conchide expertul IDIS “Viitorul”.

Preţurile produselor livrate în UE a scăzut

În perioada septembrie 2014-martie 2015, preţurile pentru o bună parte dintre produsele moldoveneşti exportate în UE au scăzut mult comparativ cu perioada 2013-2014. Potrivit lui Mihail Poisic, unul dintre factorii care au influenţat această reducere este supraoferta pe piaţa respectivă. Cel mai mult, preţurile s-au redus la miere, cu 82 de cenţi la fiecare kilogram exportat, nucile cu 56 de cenţi şi cu 12 cenţi preţul strugurilor. De asemenea, au scăzut esenţial preţurile pentru zahăr, de la 73 la 50 de cenţi, sucurile de fructe şi legume de la 1,17 la 60 de cenţi, iar distilatele de vin, băuturile spirtoase şi lichiorurile s-au ieftinit cu peste 1,3 euro litrul. Doar preţurile medii pentru importul de mere moldoveneşti a crescut de la 14 la 36 cenţi kilogramul. “Să nu uităm însă că aceasta este doar 2% din volumul total al exporturilor de produse agroalimentare. Iar preţul pentru merele noastre a crescut numai de aceea că 78% din volumul exportat a fost livrat pe piaţa din România şi alte 157,4 tone în Bulgaria la un preţ de 57 de cenţi kilogramul”, spune Mihail Poisic.

“Este adevărat, trebuie să ne învăţăm să acoperim aceste cote. Noi nu le acopeream nici în perioada când obţinusem preferinţe comerciale autonome pentru RM. De fapt, asta arată starea sectorului de producere în agricultură. Dar trebuie să înţelegem că mai performanţi, mai competitivi noi nu vom fi atâta timp cât nu vor fi făcute reforme fundamentale în economie. Mă refer la crearea unor condiţii pentru producători ca să activeze”, este de părere Viorel Chivriga. El mai spune că trebuie să existe şi un transfer foarte puternic de experienţă şi expertiză din Vest, iar agenţii economici autohtoni trebuie să ştie ce fac producătorii din ţările occidentale, cum o fac şi ce tehnologii utilizează. Şi în cele din urmă, trebuie să înveţe cum să facă export pe această piaţă şi să caute în permanenţă pieţe noi de desfacere.

Aşa cum în prezent, Republica Moldova nu exportă pe piaţa UE produse de origine animalieră, Ministerul Economiei este decis să negocieze cote şi pentru aceste produse. Deja în toamna anului curent, o misiune de evaluare a Comisiei Europene va fi la Chişinău pentru a analiza situaţia reală, dacă instituţiile şi agenţii economici respectă legislaţia şi va decide ce companii vor putea exporta produse de origine animalieră pe piaţa UE. “La momentul actual avem posibilitatea să exportăm doar miere de albini şi caviarul produs de un singur agent economic din Moldova. Dar avem anumite produse ca performanţă, carnea proaspătă, ouăle, laptele praf, îngheţata cu care am avut performanţe până în 2005 când aveam acorduri bilaterale de comerţ liber cu Bulgaria şi România. Suntem convinşi că aceste produse îşi pot recupera nişa lor pe aceste pieţe”, se arată încrezător Octavian Calmâc.

Lilia Platon

Numarul ziarului: 
Nr.29 (599) din 22 iulie 2015